În cazul unui cutremur asemănător cu cel din 1977, Bucureștiul se va confrunta cu o catastrofă

L. G. | 03.11.2022

Edilul Sectorului 1, Clotilde Armand, cere o lege „care să permită” primăriilor de sector să consolideze clădirile cu risc seismic, „actualul Cod Administrativ fiind o aiureală”

Pe aceeași temă

Conform datelor Ministerul Dezvoltării, în România sunt 2.687 de clădiri cu risc seismic I şi II, majoritatea fiind în București. O analiză a Comitetului Municipiului Bucureşti pentru Situaţii de Urgenţă arată însă că situația clădirilor aflate în pericol în caz de cutremur puternic este mult mai gravă - în cazul unui cutremur similar celui din 1977, 23.000 de clădiri din Capitală pot suferi „avarii semnificative".

În această dimineață, în România a avut loc cel mai puternic cutremur din ultimii doi ani și jumătate, magnitudinea acestuia fiind de 5,4 grade pe scara Richter.

"În acest moment există o legislaţie care mai degrabă nu-ţi permite să consolidezi clădirile cu risc seismic. Degeaba avem un buget generos la Sectorul 1 dacă n-avem atribuţii administrative!

Codul administrativ actual este o aiureală pentru primăriile din Bucureşti. O spun din nou răspicat: Capitala are nevoie de o nouă lege care să permită primăriilor să acţioneze", a scris Armand pe Facebook.

Potrivit acesteia, Bucureştiul are circa 2.400 de clădiri cu risc seismic, iar Sectorul 1 este catalogat drept "cea mai periculoasă" zonă din Capitală în cazul unui cutremur.

"Cu toate aceste date niciun primar, niciun Parlament, niciun guvern şi niciun preşedinte de ţară n-au luat problema prea în serios. S-au bazat cu toţii pe noroc. 32 de ani", a adăugat Clotilde Armand.

23.000 de clădiri din Capitală pot suferi "avarii semnificative”

Planul de Analiză şi Acoperire a Riscurilor al Municipiului Bucureşti pentru anul 2022, realizat de Comitetul Municipiului Bucureşti pentru Situaţii de Urgenţă, arată că situația clădirilor aflate în pericol în caz de cutremur puternic este mult mai gravă.

Seismul reprezintă factorul de risc major pentru București.

În cazul unui cutremur similar celui din 1977, 23.000 de clădiri din Capitală pot suferi "avarii semnificative". Dintre acestea, o mie de clădiri pot fi avariate grav, respectiv la "nivel de colaps parţial sau total".

În cazul unui seism puternic pot muri peste peste 6.500 de oameni şi ar fi peste 16.000 de răniţi grav, aproximativ 10.500 spitalizaţi şi în jur de 13.000 răniţi uşor, arată același document.

"Numărul de clădiri de locuit care ar suferi avarii semnificative (peste gradul 3 de avariere) în condiţiile de scenariu date (cutremur similar celui din 1977) este de ordinul a 23.000.

Dintre acestea, crirca 50% sunt clădiri de înălţime P +1, din materiale de slabă calitate, peste 40% sunt P + 4, clădiri din zidărie cu elemente din beton armat, lemn etc., iar crirca 10% sunt clădiri înalte, din beton armat şi zidărie", se menționează în Planul de Analiză şi Acoperire a Riscurilor al Municipiului Bucureşti pentru anul 2022 realizat de Comitetul Municipiului Bucureşti pentru Situaţii de Urgenţă.

În 2021, Primăria Capitalei a început lucrările de consolidare la o singură clădire cu risc seismic, respectiv cea din strada Bărăției nr 50, potrivit informațiilor transmise de instituție la solicitarea HotNews.ro.

Asta, în condițiile în care Bucureștiul are peste 2.400 de clădiri cu risc seismic. Dar aceasta nu ar fi cifra reală, deoarece nu a fost expertizat tot fondul construit.

Restul șantierelor au fost blocate în contextul desființării companiilor municipale.

”Motivul principal pentru care lucrările pe mai multe șantiere sunt oprite este acela că unele firme cu care AMCCRS a încheiat în anii trecuți contracte pentru execuția lucariilor au intrat în faliment sau se află în insolvență.

Un alt motiv pentru care pe anumite șantiere s-au oprit lucrările îl reprezintă neînțelegerile dintre proprietari asupra variantei finale a proiectului de consolidare și reabilitare”, se arată în răspunsul transmis de municipalitate.

În total, în ultimii 30 de ani, în București s-au consolidat 30 de clădiri. Potrivit datelor de pe site-ul Primăriei Capitalei, în București, în clasa I de risc seismic sunt 362 de imobile, în clasa II - 373 imobile, în clasa III - 116 imobile, încadrate în categorii de urgență - 1.542.

În ultimii 5 ani în București au fost expertizate 73 de imobile

Nici în ceea ce privește expertizarea fondului construit lucrurile nu au avansat foarte mult. Potrivit datelor furnizate de Primăria Capitalei, la nivelul AMCCRS, în ultimii 5 ani au fost expertizate 73 de imobile, după cum urmează:

anul 2018 – 5 imobile

anul 2019 – 37 imobile

anul 2020 – 19 imobile

anul 2021 – 6 imobile

anul 2022 – 6 imobile

Câte clădiri cu risc seismic I și II ar avea România

Două treimi din suprafaţa României este expusă riscului de cutremur de diverse grade, iar în ceea ce priveşte clădirile expertizate în grad risc I şi risc II, respectiv pe vechea clasificare asimilate riscului I şi risc II, din datele pe care le deţine Ministerul Dezvoltării sunt în total 2.687 de clădiri cu risc seismic I şi II, respectiv asimilate acestor grade de risc seismic, declara ministrul Dezvoltării, Cseke Attila.

Noi condiții pentru consolidarea imobilelor cu risc seismic, însă fără norme metodologice

Imobilele cu risc seismic vor fi consolidate cu bani de la stat, iar proprietarii nu vor trebui să scoată niciun leu din buzunar dacă nu le vând timp de 25 de ani. Dacă totuși vor să-și vândă proprietatea înainte de acest termen, ei trebuie să achite costul consolidării. Asta prevede o lege care a intrat în vigoare la finalul lunii iulie.

Legea 212/2022 prevede lansarea unui program care să se desfășoare pe parcursul a patru ani pentru consolidarea clădirilor cu risc seismic ridicat (clasa de risc seismic I și II) deținute sau administrate de persoane fizice, firme sau autorități și instituții publice.

Legea nu poate fi aplicată, însă, în lipsa normelor metodologice, puse în dezbatere publică de Ministerul Dezvoltării abia în luna octombrie.

"Programul național de consolidare a clădirilor cu risc seismic ridicat are ca obiectiv general proiectarea și execuția lucrărilor de intervenţii la clădirile existente care prezintă niveluri insuficiente de protecție la acțiuni seismice, degradări sau avarieri în urma unor acțiuni seismice în scopul creșterii nivelului de siguranță la acțiuni seismice, precum și asigurarea funcționalității acestora conform tuturor cerințelor fundamentale și a creșterii eficienței energetice a acestora", se arată în lege.

Programul național de consolidare a clădirilor cu risc seismic ridicat va avea două componente: un subprogram destinat clădirilor multietajate cu destinația principală de locuință și unul pentru clădirile aflate în proprietatea autorităților și instituțiilor administrației publice centrale sau locale.

În prima categorie intră atât clădirile deținute de persoane fizice, cât și cele deținute de firme.

După consolidarea cu bani de la stat, clădirile nu vor putea fi vândute timp de 25 de ani, în cazul spațiilor cu destinația de locuință și timp de 10 ani în cazul spațiilor cu altă destinație, decât dacă se rambursează integral banii primiți pentru consolidare.

Opinii

RECOMANDAREA EDITORILOR

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: redactia@revista22.ro

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2023 Revista 22