Pe aceeași temă
Poetă, traducătoare, muziciană, prozatoare, Nina Cassian a fost în primul rând un personaj. Un personaj controversat și seducător, fascinant și discutabil, care a lăsat o dâră în literatura română prin povestea surprinzătoare a vieții ei private și publice, tot atât cât prin scrierile sale. Sedusă de comunismul ilegal înainte de 1945, văzut ca un antifascism care urma să curețe radical lumea de inegalitate rasială sau socială, înregimentată entuziast în proletcultismul simplist și autoritar al anilor 1948-1957, deziluzionată ulterior de antiutopia totalitară, fără însă a ajunge până la disidență, Nina Cassian a întruchipat tipul intelectualului cultural de succes care a știut să navigheze cu abilitate și chiar cu un anume rafinament cosmopolit printre arcanele unui regim politic constrângător, brutal și ignorant.
Iar pentru generațiile mai tinere, Nina a fost și un model de femeie liberă și independentă într-o societate încă patriarhală, săracă, înapoiată și grosolan pudibondă, în care ea a avut curajul și dezinvoltura de a etala un comportament dezinhibat și elegant provocator. Inteligentă și cinică, această „cea mai atrăgătoare femeie urâtă din literatura română“, cum se definea singură, încarnând perfect estetismul controversat al „rezistenței prin cultură“ al anilor 1960-1980, Nina Cassian – chiar dacă după 1985 a trăit și murit la New York - a fost un personaj plin de culoare, strălucitor și tipic-atipic al lumii culturale românești comuniste.
