Pe aceeași temă
Născut în București, la 6 iunie 1940, a urmat cursurile Institutului de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu”, unde a fost studentul maestrului Corneliu Baba. În 1967, participă la expoziția din cadrul colocviului Constantin Brâncuși. Pictor, sculptor, desenator și grafician, părăsește România în 1979 și se stabilește în Germania. A participat la numeroase expoziții de grafică, pictură și sculptură în Germania, Franța, Italia, Austria, Polonia, Brazilia, Uruguay, Argentina, Chile. Creator a numeroase tapiserii, Șerban Gabrea este co-autorul, împreună cu Florin Ciubotaru, a marii tapiserii “Teatrul lumii” de la Teatrul Național din București, una dintre cele mai mari tapiserii din lume (7,5 X 22 metri), realizată pe parcursul a 10 ani, între 1969 și 1979. Lucrarea, țesută în tehnica gobelin, a fost iniţial un proiect distins cu Marele Premiu al unui concurs national, iniţiat în vederea decorării ambientale a noii instituţii. Este o ambiţioasă încercare de a cuprinde un univers de idei şi simboluri în dimensiunile istorice și culturale ale fenomenului teatral. În mijlocul lucrării sunt reprezentate temele principale ale personajelor piesei de teatru, toate adunate într-un număr de 45, inspirate de diferite evenimente teatrale, spectacole, drame mari şi chiar civilizaţii care au schimbat epoci. În anii 90, participă la grupul artiștilor expatriați de la Centrul de Artă Contemporană La Forge din sud-vestul Frantei, împreună cu ceramistul Radu Tănăsescu și sculptorii Bata Marianov, Nicolae Fleissig și Ariel Moscovici.
În Memoriile sale, strânse sub titlul “Nominativ”, într-un manuscris de 400 de pagini, și scrise între anii ’70 ai secolului trecut până în anul 2016 – Serban Gabrea face multiple referiri la crezul său artistic, la istoria artei, la scena artei din România anilor ‘80, consemnează opiniile sale despre cultură, filosofie, morală și muzică, la care adaugă și un jurnal de vise.
Dumnezeu să-l odihnească!
