Pe aceeași temă
Alina Cojocaru, singura romanca aflata in topul celor mai bune 11 balerine ale lumii din toate timpurile, alaturi de nume ca Ana Pavlova sau Galina Ulanova, a mai primit zilele acestea o proba de grosolanie si cel putin de inabilitate in raporturile cu un artist de anvergura sa din partea Operei Nationale Bucuresti.
În esenţă, Alina Cojocaru este somată, pe un ton imperios, să spună dacă mai doreşte să fie menţionată pe pliantele ONB ca „artist invitat“, pentru că tocmai trebuie trimis la tipar un astfel de material promoţional.
Problema este,, insa, din start greşit pusă, remarca Adevarul, pentru că nu un artist se autoinvită pe scena unei instituţii de spectacol, ci instituţia respectivă decide dacă-i acordă această calitate sau nu. În plus, momentul unei astfel de ofense este foarte prost ales, ţinând cont că situaţia din Operă este departe de a se fi clarificat. "Dar de ce ne-am mira, dacă în cele mai aprige şi tensionate momente ale „rebeliunii“ din aprilie, când toată presa stătea cu ochii pe ONB, „capetele pătrate“ din instituţie n-au găsit altceva mai bun de făcut decât să dea o directivă internă prin care să interzică prezenţa în Operă a cuplului Kobborg-Cojocaru, document uluitor care-a făcut instantaneu înconjurul lumii?", titreaza Adevarul.
Conţinutul integral al scrisorii electronice primită de Alina Cojocaru ieri şi trimisă de un funcţionar din interiorul instituţiei:
„Distinsă doamnă,
vă contactez din partea Operei Naţionale Bucureşti cu rugămintea de a ne preciza dacă doriţi ca numele dumneavoastră să mai apară, ca artist de onoare şi invitat permanent al teatrului, pe materialele noastre de promovare - caiet program, website. aştept un răspuns din partea dumneavoastră cât de repede se poate, deoarece trebuie să trimitem la tipar un caiet program care conţine aceste informaţii.
Cu deosebită consideraţie“.
***
Problemele interne din Opera Naţională Bucureşti continuă, o parte a angajaţilor adresând,joi, o scrisoare deschisă preşedintelui Klaus Iohannis, premierului Dacian Cioloş, vicepremierului Vasile Dâncu, ministrului Culturii Corina Şuteu, spre a atrage atenţia asupra gestionarării situaţiei de la ONB.
Un grup de angajaţi şi colaboratori ai ONB (cei rămaşi din întreaga echipă), care au o altă părere decât cea a protestatarilor, în speţă decât cea a angajaţilor instituţiei (artişti lirici, balerini, muzicieni etc) care au ocupat Sala Mare de mai multe ori, atât la finalul lunii aprilie, cât şi în luna mai, desfăşurând proteste de amploare care au culminat cu demisia fostului ministrul al Culturii, Vlad Alexandrescu au adresat o scrisoare deschisă autorităţilor statului român.
Totodată, semnatarii scrisorii se adresează şi preşedintelui Comisiei pentru cultură şi media a Senatului României, Georgică Severin, preşedintelui Comisiei pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă a Camerei Deputaţilor, Gigel-Sorinel Ştirbu şi şefului Reprezentanţei Comisiei Europene în România, Angela Cristea.
Motivând succesele înregistrate şi performanţele artiştilor din spectacolele ONB din ultimii ani, grup de angajaţi şi colaboratori ai ONB care se poziţionează diferită faţă de protestatari exprimă: „Am ales să privim pozitiv această criză, oricât de dureroasă ar fi fost pentru noi, în speranţa că va conduce la o re-evaluare a sistemului. Spre dezamăgirea noastră, re-evaluarea se lasă aşteptată, iar mesajul transmis de către cei implicaţi pare a fi acela că nu rezultatele sunt importante. În decursul celor două luni de conflicte – care au condus la destabilizarea totală a instituţiei – am aşteptat revenirea pe o cale echilibrată, raţională şi obiectivă, având ca unic scop menţinerea şi continuarea performanţei obţinute în ultimii trei ani.”.
Acest grup al angajaţilor ONB este de părere că „ultima decizie politică de numire a unui interimar a adâncit criza valorilor în ONB, în loc ca acestea să îşi regăsească echilibrul”, potrivit scrisorii publice semnate de aceştia. Scrisoarea este menită „a enunţa în spaţiul public, în calitate de cunoscători ai problemelor obiective, riscurile la care se expune instituţia şi domeniul” şi atrage atenţia asupra „răului ireparabil provocat, mai ales la compartimentul balet”.
Totodată, semnatarii documentului critică modul de gestionare a crizei de la Operă de către Ministrul Culturii Corina Şuteu, exprimând că abordarea acesteia este „departe de a fi axat pe dialog, transparenţă şi obiectivism”.
Grupul angajaţilor nemulţumiţi de gestionarea situaţiei prezente de la Operă se identifică drept „angajaţi şi colaboratori care nu împărtăşesc vocea celor care au protestat”, insistând pe ideea că: „Pentru noi a rămas un mister abordarea Ministerului Culturii de a soluţiona viitorul instituţiei cu ajutorul celor care denigrau instituţia cu mult timp înainte de pornirea protestelor (protestatari, personal servicii financiar şi administrativ).”
Criticile către Ministerul Culturii se regăsesc scrisoarea semnatarilor care exprimă că nu sunt luaţi în considerare în deciziile luate de Minister: „Probabil Ministerul nu este nici acum încredinţat că, dincolo de cei reprezentaţi prin liderii protestelor, un număr mare de colaboratori şi angajaţi nu sunt reprezentaţi în procesul de luare a unor decizii de natură să îi afecteze personal şi profesional. Cu tristeţe constatăm că vocea Ministerului Culturii a fost de fapt una dublă, cu scopul precis de „a da bine” în presă şi nu de a căuta, cu adevărat, soluţii pentru dezvoltarea instituţiei.”
Angajaţii ONB care semnează scrisoarea afirmă că în privinţa selecţiei managerilor interimari, „numirile au fost mai degrabă instrumentate politic, în detrimentul instituţiei, şi nicidecum orientate spre performanţă şi continuitate, printr-o procedură transparentă şi cu precizarea limitelor şi cerinţelor mandatelor”.
De asemenea, angajaţii ONB semnalează în document alte nereguli: „De ce au fost numite persoane despre care se cunoştea că erau în relaţii conflictuale cu directorul suspendat, al cărui proiect de management se presupune că erau obligaţi să-l continue prin interimatul lor? (Contractul de management al unui interimar nu are proiect de management, ci se încheie pentru proiectul de management în vigoare)”.
Grupul de angajaţi ai Operei prezintă un alt punct de vedere din interiorul Operei Naţionale Bucureşti, aceştia punctând că parte a colegilor lor care au desfăşurat protestul de amploare din Sala Mare a ONB au fost manipulaţi prin acordarea de salarii mai mari, sau diferite funcţii, sau chiar prin minciună („minciuni că odată cu reorganizarea institutiei se vor desfiinţa servicii, birouri, compartimente, vor fi concediaţi sute de oameni”). Semnatarii scrisorii afirmă că un grup restrâns de persoane au preluat conducerea unei instituţii şi au dictat „cine intră în instituţie şi cu cine colaborează aceasta.”
Mai mult, grupul semnatar este de părere că „este cel puţin curios cum din nucleul acestor proteste sunt oameni care au legături de rudenie (de sânge sau de alianţă) cu persoane care au făcut sau fac parte din diverse structuri ale Statului sau sunt cunoscute pentru infracţiuni penale.”
Grupul de angajaţi care au adresat scrisoarea oficialilor statului român expun o serie de întrebări cu privire la cele trei interimate, cel al lui George Călin, mandatul lui Tiberiu Soare şi al lui Vlad Conta, dar şi ultima numire, Beatrice Rancea, spre a fi luate în considerare de aceştia „în procesul de luare a deciziilor în vederea prevenirii riscurilor la care viitorul instituţiei este, din păcate, expus”.
În plus, semnatarii cer lămurirea criteriilor pentru care Beatrice Rancea a fost numită director general interimar al Operei, semnalând mai multe aspecte legate de activitatea acesteia şi solicită lămuriri şi Ministrului Culturii, Corina Şuteu cu privire la separarea Operei de Operetă, a situaţiei angajaţilor dacă se produce acest lucru.
„Credem că rolul Ministerului Culturii nu este acela de a da satisfacţie celui mai vocal şi mai agresiv, ci de a cumpăni cu înţelepciune consecinţele imediate şi pe termen lung ale oricărei decizii de acest fel.”, afirmă angajaţii ONB care adresează scrisoarea.
„Dorim ca Ministerul Culturii să conştientizeze că, prin intervenţiile şi prin „soluţiile” identificate, a girat o aparentă legitimitate unui grup de persoane ce nu o deţinea, iar prin această aparentă legitimitate, Ministerul a contribuit la promovarea negativă a României la nivel internaţional ca o ţară îngenuncheată de mentalităţi şi apucături vechi de tipul nivelării comuniste, în care toţi trebuie să câştige la fel, indiferent de performanţă, ca o ţară în care orice adunare de persoane poate face legea dacă perseverează în intrigă şi jocuri de culise.”, mai precizează angajaţii ONB.
În încheierea scrisorii deschise, semnatarii acesteia afirmă: Noi credem ca rezultatele şi performanţele sunt mai importante decât jocurile de culise. Credem în libertatea de creaţie şi într-un discurs transparent, obiectiv, bazat pe dorinţa de dezvoltare. Credem în reforma sistemului, o reformă reală, care nu poate pleca decât de la premisa onestităţii cu noi înşine si cu ceilalţi. Impostura, ipocrizia şi condamnarea performanţelor la exil sau izolare nu pot duce la dezvoltare pe termen lung. Sperăm ca excelenţele voastre să transmiteţi mesajul corect şi anume că în România performanţa este susţinută, nu pedepsită.”
Pe de altă parte, soprana Irina Iordăchescu a declarat, joi, pentru MEDIAFAX că majoritatea angajaţilor Operei, foştii protestatari din Sala Mare, nu susţin această scrisoare. „Nu noi suntem semnatarii, nu ştim cine sunt semnatarii. Noi ne-am făcut punctul de vedere cunoscut vizavi de situaţia de la Operă şi de conducerea fostului director Dincă.”
Totodată, vineri, 13 mai, protestatarii de la ONB, angajaţii care au ocupat Sala Mare a Operei, în timpul mai multor proteste, au adresat la rândul lor o scrisoare deschisă către Preşedintele României şi către Prim-Ministru al Guvernului României. Aceştia se poziţionaseră ează împotriva uniunii dintre ONB şi Teatrul Naţional de Operetă „Ion Dacian”, criticând o serie de decizii la nivel organizatoric ale fostului director al Operei, Răzvan Dincă, dar şi faptul că balerinul şi coregraful Johan Kobborg ar fi fost tratat preferenţial de fostul manager Răzvan Dincă, „Dl. Kobborg (căci despre dumnealui e vorba) a negociat salariul la 7304 euro pe lună dar şi înfiinţarea cu dedicaţie a unui post (inexistent în organigramă) de Director Artistic al Baletului”, se arată în această scrisoare din luna mai, semnată de artiştii de la ONB şi Teatrul de Operetă „Ion Dacian”.
Protestatarii ONB semnatari ai scrisorii deschise de pe 13 mai critică, de asemenea, complicitatea dintre fostul director Dincă şi unii dintre angajaţii instituţiei, denunţând fapte de corupţie de banii publici.
Pe de altă parte, pe 13 iunie, Ministrul Culturii Corina Şuteu postase pe Facebook o înştiinţare referitoare la planul Ministerului de a soluţiona situaţia de la Operă: „Managerul interimar, dna Beatrice Rancea, a propus continuarea colaborării sub diverse forme atât lui Johan Kobborg, cât şi Alinei Cojocaru cu Opera Naţională, dar condiţiile acestei colaborări trebuie să ţină cont de o contractualizare conformă cu legislaţia în vigoare. Deocamdată această negociere este în impas. Din punctul de vedere al Operei Naţionale dialogul rămâne deschis.”
În plus, pe 14 iunie, Johan Kobborg a afirmat într-un mesaj postat pe pagina sa de Facebook că nu a primit propuneri concrete din partea noului manager al Operei: „Pentru prietenii mei care mă întreabă ce s-a petrecut cu postul meu de la ONB ca director artistic al baletului: În urmă cu două luni am fost şters de pe site-ul instituţiei fără avertisment prealabil sau explicaţii. Ulterior mi s-a interzis să intru în clădire. Am încercat să aflu motivul, dar nu am găsit o explicaţie rezolnabilă în afara invidiei profesionale şi a slăbiciunilor umane. Două luni, doi miniştri şi patru directori mai târziu,cele de mai sus nu au fost explicate public, sancţionate de persoane care aveau prerogative legale să o facă. De exemplu, nu mi s-a propus nimic de către directorul interimar, dar am fost întrebat ce cred despre motivele pentru care angajaţii ONB nu mă mai vor în instituţie. Îşi poate asuma cineva distrugerea echipei naţionale de balet atât de uşor?”, a exprimat Kobborg pe reţeaua de socializare.
***
Într-un mesaj de informare postat luni pe pagina sa de pe reţeaua de socializare Facebook, referitor la situaţia de la Opera Naţională din Bucureşti, noul ministru al Culturii, Corina Suteu, reia în discuţie situaţia Operei Naţionale Bucureşti, amintind principalele probleme cu care se confruntă instituţia de cultură.
Astfel, Ministerul Culturii a prezentat o actualizare a situaţiei de la Opera Naţională din Bucureşti amintind că pe 25 mai, Beatrice Rancea a fost numită manager interimar al Operei din Bucureşti, iar în cele trei săptămâni de mandat au fost luate o serie de măsuri care se impuneau pentru buna funcţionare a instituţiei. Potrivit Corinei Şuteu, „situaţia Operei ilustrează o gravă discrepanţă între realitatea artistică şi realitatea administrativă a instituţiilor de cultură din România.”
Printre problemele grave enumerate de Ministrul Culturii se numără o serie de suspiciuni „privind legalitatea contractului pentru construcţia Sălii Operetei din Bucureşti (bdul Octavian Goga nr.1). Sala de spectacol inaugurată în ianuarie 2015 nu are proces de recepţie, în condiţiile în care construcţia are statut de şantier, clădirea neavând avize şi nici autorizaţii de funcţionare. Totodată, lucrările de la Operă nu sunt finalizate. În acest moment sunt studiate variantele de soluţionare a acestor probleme.”
O altă chestiune amintită de Corina Şuteu ţine de colaborarea balerinului şi coregrafului Johan Kobborg, dar şi a balerinei Alina Cojocaru cu Opera Naţională, la propunerea managerului ONB, Beatrice Rancea, precizând că „condiţiile acestei colaborări trebuie să ţină cont de o contractualizare conformă cu legislaţia în vigoare. Deocamdată această negociere este în impas. Din punctul de vedere al Operei Naţionale dialogul rămâne deschis.”
În plus, o altă preocupare a Ministerului Culturii este legată de separarea prin Hotărâre de Guvern a Operei de Teatrul de Operetă şi Musical „Ion Dacian” „fie prin reorganizarea instituţiei prin preluarea personalului în urma unui concurs, fie prin preluarea directă a personalului pe funcţii echivalente. Este nevoie de o analiză atentă şi riguroasă în urma căreia Ministerul Culturii îşi va asuma una dintre variante în consultare cu partenerii sociali, managerul interimar şi ceilalţi parteneri instituţionali implicaţi.”
Corpul de Control al Primului Ministru analizează în continuare situaţia de la Operă şi îşi va definitiva un raport în următoarele luni.
„În decursul următoarelor luni, doamna Beatrice Rancea va fi acompaniată de asistenţa Ministerului Culturii pentru a putea soluţiona problemele de ordin administrativ ale instituţiei. Ministerul Culturii îşi reafirmă încrederea în deciziile pe care managerul interimar le va lua pentru a reabilita şi relansa activitatea instituţiei care a traversat o importantă criză în ultimile două luni.”, se mai precizează în mesajul postat de Corina Şuteu pe pagina sa de Facebook.
***
O analiza lamuritoare, marca Revistei 22, asupra situatiei de la ONB soldata cu demisia unui ministru al Culturii, Vlad Alexandrescu, aici.
