Pe aceeași temă
Curtea de Apel București a emis un nou mandat de arestare preventivă în lipsă pe numele fugarului Sebastian Ghita. Decizia magistraților este definitivă. Fostul deputat este acuzat de constituire a unui grup infractional organizat, spălare de bani si trafic de influență.
Potrivit deciziei postate pe portalul instantelor de judecata, magistratii au respins ca nefondata contestatia fostului deputat la mandatul de arestare preventiva emis de Tribunalul Prahova. Arestarea este pentru 30 de zile si se calculeaza
de la data punerii in executare a mandatului de arestare preventiva.
”Retine si dispozitiile art.223 alin.1 lit.a Cod proc. penala ca temei juridic al arestarii preventive a inculpatului pentru toate infractiunile pentru care s-a pus in miscare actiunea penala si s-a dispus arestarea preventiva a inculpatului. Dispune emiterea mandatului de arestare preventiva a inculpatului pentru savarsirea infractiunii de constituirea unui grup infractional organizat, prev. de art. 367 alin.1 Cod penal cu aplic. art.5 alin.1 Cod penal”, se precizeaza pe portalul instantelor.
Tribunalul Prahova a dispus, in data de 15 martie, emiterea unui mandat de arestare preventiva pe numele fostului deputat Sebastian Ghita in dosarul in care acesta este cercetat de DNA Ploiesti pentru trafic de influenta, spalare a banilor si constituirea unui grup infractional organizat.
Potrivit motivarii instantei, judecatorul de drepturi si libertati din cadrul Tribunalului Prahova a apreciat ca exista suspiciunea rezonabila ca Sebastian Ghita a comis sapte dintre cele opt infractiuni pentru care procurorii DNA Ploiesti au pus in miscare actiunea penala fata de inculpat.
”Judecatorul de drepturi si libertati apreciaza in sensul ca din probatoriul administrat in faza de urmarire penala de catre Ministerul Public, exista suspiciunea rezonabila ca inculpatul a savarsit 7 (sapte) dintre cele 8 (opt) infractiuni pentru care s-a pus in miscare actiunea penala, respectiv 4 (patru) infractiuni de trafic de influenta si 3 (trei) infractiuni de spalare a banilor. In ceea ce priveste infractiunea de constituire a unui grup infractional organizat, (...) judecatorul de drepturi si libertati apreciaza in sensul ca nu sunt suficiente probe pentru a se dispune masura arestarii preventive, cea mai severa dintre masurile preventive prevazute de Codul de procedura penala”, se precizeaza in document.
Potrivit DNA, este vorba despre contracte de achiziţie de programe informatice finanţate din fonduri publice, dar şi din fonduri europene, încheiate între anii 2007 şi 2015 de către mai multe societăţi comerciale cu profil de activitate în domeniul IT şi de asocierea dintre acestea şi societăţile comerciale S.C.Teamnet International S.R.L. şi S.C. Asesoft International S.A.
