Pe aceeași temă
Codul Penal si cel de Procedura Penala ii pune pe seful statului si presedintele Senatului pe pozitii opuse. Calin Popescu Tariceanu si-a exprimat regretul, miercuri, pentru faptul ca presedintele Iohannis nu este de acord cu modificarile pe care Parlamentul incearca sa le aduca la legislatia penala.
In cadrul unei conferinte de presa din luna mai, presedintele Klaus Iohannis s-a exprimat impotriva modificarilor la Codurile Penal si de Procedura Penala. Seful statului a spus ca nu accepta ca parlamentarii sa faca modificari in interes propriu.
"Nu sunt de acord cu modificarile la Codul penal si la Codul de procedura penala. Codurile sunt acte normative noi si ele trebuie lasate sa functioneze un timp pentru a vedea obiectiv daca este nevoie de anumite modificari. Nu pot sa accept ca parlamentarii sa faca modificari la aceste acte normative in interesul lor. Daca vor ajunge la promulgare, le voi respinge", a spus Klaus Iohannis, la acel moment.
Disputa pe aceasta tema a fost politizata, sustine Tariceanu dupa o intalnire a conducerii Senatului cu reprezentantii asociatiilor de magistrati din Romania, potrivit HotNews.
"Din pacate, presedintele Romaniei s-a pronuntat impotriva modificarii acestor Coduri, in timp ce unii parlamentari au promovat mai multe propuneri legislative. Disputa pe aceste Coduri a fost politizata in asa masura, incat nici nu pare sa mai conteze prea mult continutul acestor propuneri. Fortele politice care il sustin pe presedinte sunt impotriva oricaror modificari, iar celelalte forte sunt pentru. Cam asta este situatia si mie mi se pare ca este usor absurd", a declarat Tariceanu.
Din punctul sau de vedere, Tariceanu sustine ca asociatiile de magistrati dispun de experienta si expertiza necesare pentru a propune modificari la Coduri.
"Aceia care pot aprecia calitatea si minusurile acestor instrumente fundamentale, Codurile, sunteti dumneavoastra si tot dumneavoastra aveti si experienta si expertiza sa propuneti amendarea lor. Fara indoiala ca nu e un lucru simplu. Am putea sa aducem doar cateva corectii punctuale Codurilor, dar este nevoie si de o viziune, de o privire de ansamblu astfel ca aceste modificari sa fie unele de substanta si de durata si sa nu fim in situatia in care, ca martori a ceea ce s-a intamplat in ultimii 25 de ani, sa asistam la permanente si nesfarsite modificari legislative", a continuat seful Senatului.
Deputatii amana controversa
Comisia juridica a Camerei Deputatilor a decis in aceasta saptamana sa amane analiza modificarilor la codurile penale cu patru saptamani, ceea ce implica reluarea lor doar in toamna, datorita faptului ca actuala sesiune parlamentara se incheie pe 30 iunie.
"Asa cum am anuntat de ieri proiectele cu privire la modificarea Codului penal si Codului de procedura penala se amana", a spus vicepresedintele comisiei Ciprian Nica, precizand ca termenul pana la care se amana este de patru saptamani.
Context
Cu exceptia a 4 proiecte legislative depuse de Guvern, cele 22 de proiecte de modificare a Codului Penal si a Codului de Procedura Penala, au scopul diminuarii fortei de ancheta a procurorilor sau intimidarea lor.
Proiecte controversate:
Doua proiecte ii apartin senatorului PSD Serban Nicolae.
Proiectul nr. 1. Pe 30 octombrie, senatul a adoptat tacit unul dintre proiectele senatorului Şerban Nicolae, care propunerea pedepsirea cu până la 3 ani de închisoare a celor care dezvăluie informaţii din dosarele penale în curs de cercetare. Propunerea senatorului se află în acest moment la Camera Deputatilor şi asteapta avizul Comisiei juridice, dupa ce deputatii din Comisia pentru drepturile omului au acordat, cu unanimitate de voturi, aviz negativ.
Proiectul nr. 2. Proiectul de lege care prevede ca arestatii preventiv care n-au comis fapte cu violenta sa nu mai poarte catuse si inlocuirea arestului preventiv cu arestul sever - prin inlocuirea arestului preventiv cu doua alte tipuri de arest: la domiciliu si sever. Masura aceasta din urma nu s-ar aplica si in cazul persoanelor suspectate de corupţie.
Deputatul PSD Daniel Bărbulescu propune o accelerare a analizării cererilor de eliberare conditionata prin reglementarea unor termene stricte de solutionare.Deputatul susţine, în expunerea motivelor că, potrivit statisticilor, “80% din persoanele condamnate, propuse de comisii pentru libertatea conditionata au fost eliberate la prima analiza a instatelor de judacata, dar punerea efectiva in libertate, a durat mai multe luni ca urmare a aexercitarii cainilor de atac, impactul financiar asupra bugetului general al Autoritatii Nationale a Penitenciarelor fiind considerabil precum si in ceea ce priveste mentinerea supraaglomerarii populatiei penitenciare.
In 25 februarie, Senatul a respins initiativa legislativa a lui Daniel Barbulescu. Proiectul de lege se afla in acest moment in Camera Deputatilor, care este si camera decizionala, si asteapta avizul Comisiei juridice. Deputatii din Comisia pentru drepturile omului au dat aviz negativ proiectului.
Haralambie Vochitoiu, deputat PSD, a initiat un proiect legislativ prin care hotararile instantelor penale devin executori numai după redactarea si motivarea hotararilor definitive. In plus, daca proiectul deputatului va deveni lege, mandatul de executare a unei pedepse cu inchisoarea se va putea elibera doar in ziua primirii hotararii redactate si motivate. Propunerea legislativa asteapta avizul Comisiei juridice din Camera Deputatilor, dupa ce Senatul a respins proiectul social-democratului in luna februarie.
Amendamentul "indicii temeinice" in loc de "suspiciuni rezonabile": Senatul a votat pe 11 mai un amendament adus proiectului de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.286/2009 privind Codul penal, precum şi a Legii nr.135/2010 privind Codul de procedură penală al Guvernului initiat de senatorii Ioan Chelaru, Ovidiu Dontu (PSD) si Cristiana Anghel (PC) care prevede modificarea alin 1 al art. 202 din Codul de procedura penala astfel: "(1)Masurile preventive pot fi dispuse daca din probe rezulta indicii temeinice ca o persoana a savarsit o fapta prevazuta de legea penala si daca sunt necesare in scopul asigurarii bunei desfasurari a procesului penal, al impiedicarii sustragerii suspectului ori a inculpatului de la urmarirea penala sau de la judecata ori al prevenirii savarsirii unei alte infractiuni".
