Pe aceeași temă
Datele Statisticii mai arată că rata sărăciei a coborât de la 25.3% în urmă cu doi ani la 23.5% anul trecut. Cea mai înaltă incidenţă a sărăciei s-a înregistrat în rândul copiilor şi tinerilor în vârstă de până la 18 ani, circa o treime dintre aceştia s-au aflat sub pragul de sărăcie.
Concluziile studiului privind sărăcia la români:
Cele mai pronunţate diferenţe pe sexe le întâlnim la grupa 65 de ani şi peste, unde în anul 2017, femeile au atins valori ale ratei sărăciei cu 11,3 puncte procentuale mai mari decât ale bărbaţilor. Bărbaţii mai afectaţi de sărăcie decăt femeile au fost cei aflaţi în grupa de vârstă 50-64 ani (2,1 puncte procentuale).
Sărăcia este inegal distribuită pe teritoriul țării. În anul 2017, cele mai mari rate ale sărăciei s-au înregistrat în regiunile Nord-Est ṣi Sud-Vest Oltenia (33,4%) ṣi Sud-Est (29,6%), iar cea mai mică în Bucureṣti-Ilfov (6,1%).
Trebuie evidenţiată situaţia şomerilor a căror rată de sărăcie este foarte mare, mai arată INS. Practic, circa un şomer din doi este sărac, bărbaţii şomeri având situaţia cea mai grea, comparativ cu femeile aflate în şomaj (mai mult de jumătate din bărbaṭi sunt în această situaṭie, faṭă de aproape două din cinci femei în situaṭie similară).
Dacă în anul 2017 nu s-ar fi plătit pensiile şi celelalte transferuri sociale, aproape jumătate din populaţie (47,5%) s-ar fi situat sub pragul sărăciei relative şi în mod evident situaţia s-ar fi înrăutăţit în cazul persoanelor vârstnice (65 de ani şi peste) care, într-o proporţie de 84,1%, ar fi fost în stare de sărăcie relativă.
