Pe aceeași temă
UPDATE: Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) a amânat pentru 28 martie pronunţarea sentinţei în dosarul "Gala Bute, în care este judecată fostul ministru al Dezvoltării Regionale Elena Udrea, alături de alţi şapte inculpaţi, sub acuzaţia de luare de mită, abuz în serviciu şi tentativă la folosirea de documente ori declaraţii false pentru obţinerea pe nedrept de fonduri europene.
Sentinta pronuntata astazi nu va fi insa definitiva.
La ultimul termen al procesului, procurorul DNA a cerut condamnarea Elenei Udrea la o pedeapsa cu executare orientata spre maximul prevazut pentru faptele de care este acuzata - in jur de 20 de ani de inchisoare, conform HotNew.ro.
DNA a cerut ca si fostul ministru al Economiei Ion Ariton sa primeasca o pedeapsa cu executare in acest dosar.
Dosarul "Gala Bute" a ajuns la instanta suprema in aprilie 2015. Procurorii ii acuza de fapte de coruptie pe fostul ministru al Dezvoltarii Regionale si Turismului Elena Udrea, fostul ministru al Economiei Ion Ariton, fostul presedinte al Federatiei Romane de Box Rudel Obreja, fostul director al Companiei Nationale de Investitii Ana Maria Topoliceanu, fostul asistent personal al Elenei Udrea, Tudor Breazu, fostul consilier al Elenei Udrea, Stefan Lungu, fostul secretar general in MDRT Gheorghe Nastasia si omul de afaceri Dragos Botoroaga.
Printre faptele pentru care acestia au fost trimisi in judecata sunt: luare sau dare de mita, abuz in serviciu, complicitate la luare de mita, evaziune fiscala si spalare de bani.
Procurorii au aratat in rechizitoriu ca in 24 iunie 2011 a fost incheiat un contract de servicii, atribuit prin negocierea fara publicarea unui anunt de participare, intre Ministerul Dezvoltarii Regionale si Turismului si SC Europlus Computers SRL, firma lui Rudel Obreja, avand ca obiect prestarea serviciilor de promovare a Romaniei in cadrul evenimentelor desfasurate cu ocazia organizarii Galei Internationale de Box profesionist de catre Federatia Romana de Box. In baza acestui contract, la 1 februarie 2012, Ministerul Dezvoltarii Regionale si Turismului a efectuat plata serviciilor de promovare in valoare de 8.116.800 lei.
"Fondurile publice au fost utilizate intr-o modalitate interzisa de lege, respectiv pentru finantarea unui eveniment sportiv organizat de catre o societate comerciala, iar suma achitata in baza contractului constituie in intregime un prejudiciu produs in patrimoniul ministerului. Prin incheierea contractului s-a urmarit in realitate asigurarea fondurilor necesare organizarii galei de box mentionate, iar achizitia de servicii de publicitate a reprezentat doar o justificare formala, pentru care nu exista o nevoie reala a ministerului, cu unicul scop de a da o aparenta de legalitate contractului. Mai mult, contractul a fost atribuit cu incalcarea procedurilor legale de achizitie publica si au fost achizitionate servicii care nu se regasesc printre categoriile de cheltuieli eligibile pentru programele cu finantare europeana", potrivit procurorilor.
Anchetatorii au aratat ca, cea mai importanta contributie la savarsirea acestor fapte si la producerea rezultatului apartine Elenei Udrea, care a luat decizia organizarii galei in urma unor discutii informale cu Obreja Rudel, a determinat adoptarea actelor normative care au creat cadrul finantarii evenimentului, a cerut in mod repetat functionarilor din subordine sa se intalneasca cu Obreja pentru a identifica solutii in cazul incheierii contractului si a participat nemijlocit la stabilirea bugetului care urma sa fie alocat de catre MDRT in afara cadrului reglementat de procedura achizitiilor publice.
Probele procurorilor
Acuzarea se bazează în primul rând pe declaraţiile patronului Adrian Gărdean, ale consilierului Ştefan Lungu , pe confruntarea dintre Udrea şi Lungu, pe interceptări dintre Lungu şi Gărdean din iulie, august şi decembrie 2010.
Gărdean era acuzat de dare de mită, însă pentru că a denunţat fapta a fost exonerat şi transformat în martor al acuzării. Lungu este acuzat de trei infracţiuni de complicitate la dare de mită. El a recunoscut faptele şi a acceptat să dea declaraţii împotiva fostei sale şefe ca să îşi reducă pedeapsa cu o treime. Ce au făcut Gărdean şi Lungu e prevăzut de lege.
Adrian Gărdean a declarat în faţa instanţei că Ştefan Lungu i-a confirmat că Elena Udrea ştia de plata comisionului şi că banii erau pentru campania electorală a PDL.
La rândul lui, cu banii de la Gărdean, Lungu ar fi făcut plăţi către firme de publicitate şi monitorizare. El a declarat la instanţă că Elena Udrea ştia de aceste plăţi.
Declaraţiile lui Lungu şi Gărdean şi declaraţia lui Gheorghe Oltu de la Electrotehno Bacău au fost coroborate cu verificări în contabilitatea firmelor.
Plăţile lui Lungu către firmele de publicitate şi monitorizare online ar rezulta din facturi depuse la dosar şi din declaraţiile martorilor Alexandru Copaci, Alin Zăinescu şi Cosmin Dragomir (administratorii firmelor de publicitate şi monitorizare), precum şi din mailurile găsite la percheziţiile informatice.
Procurorii au susţinut la proces că Ştefan Lungu nu avea nici un motiv de a folosi banii obţinuţi din corupţie pentru un eveniment privind alegerea Elenei Udrea ca şefă la PDL Bucureşti, fără ca ea să îi ceară acest lucru. Lungu nu ar fi avut venituri ca să justifice astfel de “sponsorizări”. În plus, Lungu nu ar fi avut un contract cu PDL Bucureşti, scrie romaniacurata.ro.
Pe urma banilor
Procurorii au mers pe urma banilor şi susţin că au constatat caracterul fictiv al contractelor dintre firmele lui Botoroagă, Lungu şi Breazu. În plus, Lungu a recunoscut la proces acest lucru.
În ultimul cuvânt acordat de instanţă, Ana Maria Topoliceanu, a declarat că nicio lucrare nu se aproba, nici un ordin de începere de lucrări nu se semna şi nici o plată nu se făcea fără ştirea şi din dispoziţia Elenei Udrea.
Topoliceanu a depus şi documente cu obiectivele de investiţii ale CNI unde se regăsesc mai multe menţiuni olografe ale Elenei Udrea. Aceasta marca cu pixul poziţiile pentru care aproba finanţarea.
CNI a pus, de asemena, la dispoziţia procurorilor documente care atestă situaţia plăţilor între 2010-2011, a obiectivelor de investiţii şi a contractelor încheiate, arata romaniacurata.ro.
