Pe aceeași temă
Potrivit unor surse citate de Stiri.tvr.info, unul dintre subiectele abordate a fost cel al legii privind darea în plată, privind stingerea creditelor prin darea în plată a imobilului ipotecat.
Preşedintele Klaus Iohannis a ales să nu promulge legea și a trimis-o înapoi la Parlament, penrtu reexaminare.
"Legea privind darea in plata este bine-venita, dar forma adoptata de Parlament, in loc sa-i ajute pe cei care au credite imobiliare, risca sa creeze noi dificultati, mergand chiar pana la imposibilitatea aplicarii ei. Terminologia neclara, necorelarea cu legislatia in vigoare si crearea unor situatii de inechitate intre beneficiarii legii sunt cateva dintre problemele actului normativ. De aceea, am retrimis astazi legea spre reexaminare Parlamentului. Este atributul Legislativului sa defineasca mai riguros termenii folositi, astfel incat sa fie eliminate neclaritatile si evitate confuziile" a scris Iohannis, pe contul său de Facebook.
Sefii Erste Group, Unicredit, Societe Generale si Raiffeisen Bank International i-au trimis o scrisoare preşedintelui Iohannis în care îi cereau sa nu promulge Legea darii in plata. Ei au precizat de asemenea ca statul român ar putea fi dat in judecata in urma aplicarii legii.
Problemele ale Legii darii in plata, in viziunea şefilor de bancă
"Vrem sa va atragem atentia asupra mediului de operare plin de provocari, pe care il intampinam acum in Romania. Ne referim la Legea privind datio in solutum (darea in plata, in limba latina - n.r.) a activelor imobiliare, pentru lichidarea obligatiilor asumate in cadrul imprumuturilor si prevederea posibilitatii ca o persoana care se imprumutase de la o banca sa cedeze bancii proprietatea ipotecata.
Este mai mult decat probabil ca o astfel de interferenta in contractele comerciale private deja existente sa conduca, in mod particular, la deposedarea nejustificata de o proprietate fara nicio compensatie, la violarea dreptului de libera circulatie a capitalului si la violarea principiului de drept care interzice aplicarea retroactiva a legilor. Consideram ca violarea acestor principii de drept ridica si o ingrijorare serioasa asupra constitutionalitatii legii.
Potrivit estimarilor preliminare ale Bancii Nationale a Romaniei, legea ar avea impact in dauna sistemului bancar, cu potentiale pierderi de ordinul miliardelor de euro.
Initiativa este lipsita de orice criteriu economic si social, nefiind menita sa ofere ajutor cetatenilor in dificultate, ci este aplicabila oricarui acord de ipoteca, fara a lua in considerare valoarea initiala a proprietatii, capacitatea efectiva de venit a debitorului si nici tipul de activ imbiliar in cauza.
Legea ameninta si piata creditelor imobiliare, restrictionand drastic, drept consecinta, accesul la finantare, cu impact asupra dezvoltatorilor imobiliari si a sectorului de constructii.
In mod clar, (legea - n.r.) nu ia in calcul efectele pe termen mediu si lung asupra capacitatii de crestere economica a tarii, asupra capacitatii bancilor locale de a sustine economia reala si, prin urmare, si mai important, nu ia in considerare impactele negative asupra poporului roman.
Legea a fost prezentata drept o transpunere in legislatia nationala a Directivei Europene nr. 2014/17/EU privind contractele de credit pentru consumatori legate de proprietatea rezidentiala imobila. Intelegand ca Statele Membre UE nu vor impiedica partile sa convina in mod expres schemei darii in plata, este clar aratat ca aceasta solutie trebuie sa fie rezultatul intelegerii reciproce dintre parti, ci nu al unui acord impus unilateral de catre debitor. Mai mult, legea (darii in plata - n.r.) contravine articolului 43 din Directiva, care stabileste ca Directiva nu se va aplica contractelor de credit existente inainte de 21 martie 2016".
"Securitatea econonomica, promisiunea unei tari mai bune, perspectiva unui pact pentru prosperitate sunt ceva care s-a construit in ani intregi, dar care poate fi sfarmat intr-o clipa. Depturile pe proprietate, institutia contractului si alocarea resurselor bazata pe piata sunt principiile de baza pe care este construita dezvoltarea pe termen lung a unei tari" - atrag atentia sefii de banci.
Şefii de bancă subliniaza ca bancile si-au construit capitaluri-tampon si au pastrat banii deponentilor in siguranta, in perioada de criza economica."Nici un singur leu din banii deponentilor romani nu a fost pus in pericol. Nu a fost nevoie de nici un singur leu din taxele platite de contribuabilii romani. In schimb, actionarii bancilor locale si-au capitalizat subsidiarele cu aproape 2 miliarde de euro" - sustin bancherii in scrisoarea trimisa lui Iohannis.
