Pe aceeași temă
Președintele Emmanuel Macron a declarat într-o conferință de presă cu Klaus Iohannis că ”dorim ca dosarul privind aderarea României la Schengen să progreseze” și a susținut că Franța sprijină România în acest dosar.
Chestionat în mod repetat de ziariștii români cu privire la declarația sa anterioară, în care a spus că Rusia nu trebuie umilită, Macron a spus că poziția Franței e clară: ”A, spus din prima zi că Rusia e agresorul. Am condamnat ferm acest război și am luat măsuri. Dificultatea acum este că trebuie să fim lucizi și să admitem că nu suntem într-un război cu Rusia (…) Sunt frapat să văd că există o formă de escaladare verbală, eu încerc să fiu coerent cu ceea ce spun”.
În ceea ce privește poziția față de războiul din Ucraina, Macron a spus că ”pentru ca Ucraina să câştige şi focul să înceteze, trebuie să negociem. Preşedintele ucrainean va trebui să negocieze cu Rusia şi noi, europenii, vom fi şi noi prezenţi la această masă aducând garanţii de securitate şi elemente ce ţin de resortul nostru. Aceasta este realitatea, va trebui să se întâmple la un moment dat şi niciun discurs excesiv nu trebuie să ne umbrească viitorul”.
Întrebări și răspunsuri:
Cum se poate trata cu un agresor fără să îl umilești?
Emmanuel Macron: Franța a spus din prima zi că Rusia e agresorul. Am condamnat ferm acest război și am luat măsuri. Dificultatea acum este că trebuie să fim lucizi și să admitem că nu suntem într-un război cu Rusia. Deci fie victorie militară a Ucrainei, fie un acord Ucraina – Rusia. Sunt frapat să văd că există o formă de escaladare verbală, eu încerc să fiu coerent cu ceea ce spun.
Veți merge mâine la Kiev?
Emmanuel Macron: Suntem într-un context în care trebuie să asigurăm exportul de cereale și să trimitem semnale politice clare către Ucraina și poporul ucrainean care rezistă eroic. E nevoie ca europenii să rămână uniți. Trebuie să dăm un mesaj de susținere pentru Ucraina, să luăm în considerare și necesitățile Republicii Moldova, care e destabilizată de tendințele separatiste. Trebuie să ținem cont de efectele asupra regiunii Balcanilor de Vest, o regiune care riscă să fie destabilizată. La porțile UE se joacă o situație politică inedită.
Ați afirmat că Rusia nu trebuie umilită. Cum vedeți relațiile cu Franța?
Emmanuel Macron: În fața războiului dus de Rusia, poziția Franței e clară din prima zi: mai întâi să facem totul pentru a stopa războiul, apoi sancționarea Rusiei, care este responsabilă de război. Încă de la începutul conflictului am luate şase serii de sancţiuni, până la ultima, care sancţionează aproape în întregime aprovizionarea cu petrol rusesc. În mod foarte clar, vom continua să susţinem Ucraina, pentru a o ajuta să se apere, să se lupte, pe plan economic şi financiar, pe plan umanitar şi vom continua să primim pe pământ european aceşti refugiaţi care fug din calea războiului. Aceasta este poziţia Franţei, fără niciun fel de complezenţă şi fără niciun fel de compromis, dar dorim să construim şi pacea, ceea ce înseamnă că la un moment dat focul trebuie să înceteze şi discuţiile să se reia. Rusia va rămâne aceolo unde a fost şi ieri şi va fi şi mâine. Rusia este o putere de temut şi noi nu dorim să avem un război cu poporul rus şi dorim să îl nimicim mâine, cum s-a spus în unele ocazii, de către alţii. Noi nu am spus acest lucru dar, pentru ca Ucraina să câştige şi focul să înceteze, trebuie să negociem. Preşedintele ucrainean va trebui să negocieze cu Rusia şi noi, europenii, vom fi şi noi prezenţi la această masă aducând garanţii de securitate şi elemente ce ţin de resortul nostru. Aceasta este realitatea, va trebui să se întâmple la un moment dat şi niciun discurs excesiv nu trebuie să ne umbrească viitorul”, a mai spus Macron.
Se întrevede un consens față de candidaturile la aderare ale Ucrainei, Moldovei și Georgiei?
Macron: Sunt șanse să finalizăm discuția la sfârșitul lunii iunie, în Consiliul European.
UPDATE: Declarații Emmanuel Macron:
Am putut ieri seară să întâlnesc soldații francezi care participă la reasigurarea României, e mărturie a deplinei solidarități a Franței cu aliații săi
Le sunt recunoscător militarilor francezi aflați în România. Suntem mândri că suntem aici în România. Dorim să continuăm misiunea din România
România poate să conteze pe fraternitatea Franței
Dorim să consilidăm cooperarea bilaterală, dar și în cadrul NATO. Summitul de la Madrid va confirma solidaritatea noastră
Vizita mea are acest sens: avem o viziune comună privind Ucraina, privind Balcanii de Vest, privind dialogul Macedonia de Nord – Bulgaria
Aderarea la Schengen: dorim ca dosarul să progreseze, Franța e alături de România
Am discutat cu președintele Iohannis despre Uniunea Europeană
UPDATE: Declarații Klaus Iohannis:
Sunt deosebit de bucuros să îl am astăzi ca oaspete pe Președintele Republicii Franceze, domnul Emmanuel Macron. Vizita dumneavoastră, domnule Președinte, și consultările substanțiale pe care tocmai le-am încheiat sunt o nouă dovadă a relației bilaterale excelente, de Parteneriat Strategic autentic, dintre țările noastre. Bine ai venit, dragă Emmanuel!
Inclusiv pe fondul crizei generate de agresiunea militară a Federației Ruse în Ucraina, cooperarea noastră pe linie de securitate a cunoscut, în ultima perioadă, o intensificare deosebită, și, pot să spun, foarte bine-venită.
Vă mulțumesc – și cu acest prilej – pentru prezența militarilor francezi în România și pentru asumarea de către Franța a calității de lider al Grupului de luptă NATO din țara noastră, a cărui operaționalizare cât mai rapidă reprezintă o prioritate de prim rang.
De altfel, un loc aparte în discuțiile noastre l-a avut pregătirea Summitului NATO de la Madrid, care va adopta decizii esențiale pentru viitorul Alianței și pentru securitatea noastră comună.
Astfel, am discutat, cu prioritate, despre necesitatea consolidării posturii de descurajare și apărare pe Flancul Estic, mai ales, sigur, la Marea Neagră, despre noul Concept Strategic, despre susținerea partenerilor Alianței și perspectivele aderării Suediei și Finlandei.
Evident, am discutat cu Președintele Macron despre preocuparea noastră față de continua deteriorare a situației umanitare din Ucraina. Am prezentat măsurile luate de România pentru refugiații ucraineni care vin în România, precum și sprijinul pe care îl acordăm Ucrainei, inclusiv prin hub-ul de la Suceava, pe care și Franța l-a utilizat în mod intensiv.
O altă temă de interes comun prioritar pentru România și Franța, pe care am abordat-o în cadrul discuțiilor, a fost asigurarea securității alimentare la nivel global, care este profund afectată de blocada impusă abuziv de Rusia porturilor ucrainene, ceea ce împiedică cerealele din această țară să ajungă în multe state din diverse regiuni ale lumii.
România depune eforturi susținute, multidimensionale, în sprijinul Ucrainei, prin oferirea de rute pentru exportul de cereale, inclusiv prin Portul Constanța de la Marea Neagră și prin porturile românești de la Dunăre. Autoritățile noastre caută soluții integrate pentru a face acest tranzit cât mai eficient, inclusiv cu sprijinul partenerilor noștri externi. Am stabilit, astfel, împreună cu domnul Președinte să cooperăm apropiat pentru realizarea acestui obiectiv.
De asemenea, am discutat și despre sprijinul substanțial pe care România și Franța îl acordă Republicii Moldova. Mă bucur că, după vizita de acum în România, domnul Președinte va ajunge la Chișinău și, în acest context, am discutat despre cum putem ajuta Republica Moldova să facă față multelor provocări cu care se confruntă ca urmare a crizei de securitate generate de războiul Rusiei împotriva Ucrainei.
O importantă inițiativă în acest scop o reprezintă Platforma de Sprijin pentru Republica Moldova pe care România, Franța și Germania au lansat-o, la Berlin, în aprilie, și am abordat pregătirile pentru conferința de follow-up pe acest subiect pe care România o va găzdui în această vară.
În planul cooperării europene, am salutat rezultatele Președinției franceze a Consiliului Uniunii Europene, din acest semestru, într-un context european securitar, economic și social dificil.
Am abordat și tema securității energetice, inclusiv din perspectiva evoluțiilor din Ucraina și a deciziilor strategice ale Uniunii Europene de eliminare a dependențelor noastre de Federația Rusă. Am subliniat că România este pregătită să-și asume un rol activ în atingerea obiectivelor strategice ale Uniunii și va depune toate eforturile pentru a asigura reziliența sectorului energetic pe termen lung.
Am avut o discuție cuprinzătoare cu Președintele Macron și cu privire la perspectivele extinderii spațiului Schengen și am explicat așteptarea legitimă a României cu privire la aderare. Am subliniat că extinderea spațiului Schengen va contribui la consolidarea securității și a rezilienței Uniunii în ansamblul său și la întărirea competitivității Pieței Unice, în beneficiul cetățenilor europeni.
Am exprimat încrederea că vom putea conta pe sprijinul Franței pentru deblocarea procesului de aderare a țării noastre la Schengen.
În legătură cu recentele cereri de aderare la Uniunea Europeană ale Ucrainei, Republicii Moldova și Georgiei, am subliniat sprijinul nostru puternic pentru integrarea europeană a acestor state. În viziunea României, cei trei aspiranți trebuie să beneficieze de cadrul optim de derulare a proceselor de reformă și de o abordare unitară, în conformitate cu propriile merite și cu progresele înregistrate în procesele de reformă. Am susținut importanța unui semnal politic clar privind hotărârea Uniunii Europene de a se angaja cu partenerii pe un traseu ambițios pro-european, care să fie adoptat la Consiliul European din această lună, din iunie.
Cu privire la Balcanii de Vest, am reafirmat sprijinul României pentru adoptarea cât mai curând a deciziei de lansare a negocierilor de aderare cu Albania și Republica Macedonia de Nord.
În încheiere, doresc să îi mulțumesc domnului Președinte pentru vizită și pentru cadrul deschis în care am discutat.
Am convingerea că dialogul nostru dens și eficient va continua, astfel încât să reușim, împreună, să contribuim în mod substanțial la gestionarea crizelor multiple cu care ne confruntăm și să identificăm soluții menite să protejeze și să consolideze siguranța și bunăstarea cetățenilor noștri.
Vă mulțumesc!
UPDATE: Cei doi șefi de stat au discutat peste o oră. Acum, ei stau de vorbă cu militarii din baza Mihail Kogălniceanu
***
Cei doi şefi de stat au programat, la ora 9:30 convorbiri tete-a-tete şi convorbiri oficiale, precum şi o întâlnire cu militarii dislocaţi în Baza de la Kogălniceanu, potrivit unui comunicat al Administrației Prezidențiale citat de Agerpres.
La final, Iohannis şi Macron vor face declaraţii comune de presă.
Liderul de la Elysee a ajuns în România marţi seara, fiind întâmpinat de premierul Nicolae Ciucă.
Vizita preşedintelui Franţei are loc pe fondul unui dialog politic bilateral intens şi în cadrul amplu oferit de Parteneriatul Strategic dintre cele două ţări, precum şi de cooperarea strânsă în plan european şi internaţional. La acestea se adaugă şi decizia recentă a Franţei de a fi naţiune-cadru pentru Grupul de luptă aliat din ţara noastră şi de a participa cu trupe la acesta.
Cei doi vor discuta despre modalităţile de consolidare a Parteneriatului Strategic româno-francez, reînnoit în 2018 prin semnarea, la Paris, de către Klaus Iohannis şi Emmanuel Macron, a Declaraţiei politice aferente, ale cărei direcţii de dezvoltare au fost detaliate în cadrul Foii de Parcurs semnate în 2020.
Aderarea României la spaţiul Schengen şi implicarea sa activă în protejarea frontierei externe a Uniunii Europene va fi, totodată, abordată în cadrul discuţiilor, menţionează Administraţia Prezidenţială.
O atenţie deosebită va fi acordată coordonării poziţiilor celor două state în pregătirea reuniunilor Consiliului European de la Bruxelles, precum şi a Summitului NATO de la Madrid, care vor avea loc în a doua parte a lunii iunie, potrivit comunicatului.
Un subiect prioritar pe agenda întâlnirii va viza evoluţia situaţiei de securitate din regiune şi efectele multiple ale războiului din Ucraina, alături de susţinerea acordată Ucrainei şi refugiaţilor ucraineni, precum şi propunerile legate de reconstrucţia acestei ţări.
Cei doi şefi de stat vor discuta şi despre sprijinirea în continuare a Republicii Moldova, care se confruntă cu numeroase provocări generate de efectele agresiunii ruse în Ucraina, inclusiv prin continuarea eforturilor de asistenţă prin Platforma de Sprijin pentru Republica Moldova, creată la iniţiativa României, Franţei şi Germaniei în luna aprilie, mai arată Administraţia Prezidenţială.
Cererile de acordare a statutului de candidat la aderarea la Uniunea Europeană ale Ucrainei, Republicii Moldova şi Georgiei, precum şi sprijinul concret pentru integrarea europeană a acestora vor figura, de asemenea, pe agendă.
