Pe aceeași temă
Directorul SRI, George Maior, a declarat, într-un interviu, ca repetarea unui moment ca 11 septembrie 2001 nu poate fi niciodata exclusa deoarece formele prin care atacurile teroriste se pot manifesta astazi, in conditiile dezvoltarii tehnologice actuale, sunt greu de anticipat. Maior a mai afirmat ca Romania nu va fi ameninţată militar sau teritorial de conflictul din Ucraina, dar va fi totusi afectata in plan economic. In acelasi plan economic, Maior a mai spus ca, potrivit estimărilor SRI, evaziune fiscala din Romania s-a diminuat de la 22-27% din PIB la 18-20% din PIB. Directorul SRI a cerut clasei politice elaborarea unei noi legi privind reţinerea datelor personale care sa tina cont de solicitarile Curtii Constitutionale, mentionand ca absenta acestei legi limiteaza activitatea SRI. Interviul a fost acordat agentiei Mediafax.
Reporter: Aţi declarat în primăvară că cea mai dramatică discuţie din negocierile pentru intrarea în NATO a fost cea pe care aţi avut-o, ca şef al Departamentului de Integrare Euroatlantică din MApN, chiar pe 11 septembrie 2001, când aţi avut sentimentul că vom intra în Alianţă. Ce a însemnat pentru România momentul 11 septembrie 2001?
George Maior: A fost, într-adevăr, un moment dramatic, în care am asistat în direct la o schimbare paradigmatică în sistemul internaţional şi care ne afecta într-un fel pe toţi: Alianţa Nord-Atlantică, membrii acesteia, cetăţenii din spaţiul euro-atlantic. Să ne aducem aminte că pentru prima dată în mod paradoxal NATO a activat Articolul 5, Clauza de apărare colectivă. Pentru ce? Pentru un atac provenind, nu aşa cum se estimase iniţial, la înfiinţarea NATO, de la un alt stat, ci de la o organizaţie teroristă, de la un nonstat.
În acest context, România a avut ocazia, chiar pe un fundal, aşa cum am spus, dramatic, să-şi valorifice potenţialul geostrategic, geopolitic şi informativ în abordarea unei noi ameninţări importante la adresa securităţii internaţionale. Şi a făcut-o imediat. Practic, a decis foarte curajos să se alăture unei alianţe din care atunci nu făcea parte în combaterea acestui fenomen de facto, practic, a decis să-şi intensifice cooperarea bilaterală cu servicii puternice de informaţii pentru schimb de informaţii şi operaţiuni comune în abordarea acestui fenomen cu mult succes. A decis, inclusiv din punct de vedere politic, să susţină ideea că societatea internaţională şi sistemul internaţional în secolul XXI nu se va confrunta doar cu competiţia între state pe resurse geopolitice etc. ci şi cu ameninţări de acest tip asimetric, care pot provoca prejudicii grave, daune grave de ordin material, uman bineînţeles cel mai important, economic şi psihologic.
Reporter: Acum credeţi că mai este posibil din punct de vedere al securităţii la nivel mondial un moment similar ca impact cu cel din 11 septembrie 2001 şi dacă da, în ce formă: avion, bombă, atac cibernetic? Şi cum s-ar concretiza România un astfel de atac?
George Maior: Este posibil un asemenea moment, pentru că întotdeauna imprevizibilul, necunoscutul funcţionează pregnant în imaginaţia celor care vor să producă asemenea seisme în sistemul internaţional.Deci întotdeauna tehnologia care evoluează foarte rapid are potenţialul, dacă este acaparată în mâinile unor organizaţii sofisticate din punct de vedere al creativităţii de a face rău, să producă daune majore, inclusiv în formele pe care le-aţi menţionat. Dar câteodată nici nu putem anticipa alte forme, poate chiar mai violente, prin care se poate manifesta un atac terorist într-o societate ca cea a secolului XXI, repet, cu o dezvoltare tehnologică impresionantă, cu o creştere exponenţială a capacităţii de comunicare şi comunicaţii, inclusiv între organizaţii teroriste. Să nu vedem doar beneficiile acestor dezvoltări tehnologice şi pe planul comunicării, iată că ele pot fi folosite de oameni, organizaţii, structuri parastatale care, efectiv, din raţiuni ideologice, religioase sau politice, vor să producă şocuri în sistemul internaţional.
Reporter: Şi România credeţi că este ameninţată? Mă refer la faptul că, fiind în NATO, poate fi o ţintă, poate fi privită astfel...
George Maior: România are capacitatea de a se adapta la acest fenomen. Pe de altă parte, fiind într-o alianţă, ne interesează orice ameninţare la adresa acestei alianţe, de acest tip. De aceea şi cooperarea internaţională pe care am dezvoltat-o în ultimii ani, care a dus inclusiv la prevenirea sau contracararea unor asemenea incidente despre care nu vorbim, pentru că nu s-au petrecut, dar ar fi putut să se petreacă în state aliate, cu efecte pozitive pe securitatea acestora şi, implicit, a Alianţei.
Reporter: În urmă cu câteva luni vă exprimaţi temerea privind apariţia unui neorăzboi rece în zonă şi vorbeaţi, de asemenea, despre apariţia unei cortine de ceaţă acolo unde înainte era o cortină de fier. Între timp, conflictul din Ucraina s-a acutizat, devenind mult mai concret, şi vreau să vă întreb dacă România este ameninţată acum direct din punct de vedere al securităţii de Rusia.
George Maior: Când am folosit expresia, metafora de «cortină de ceaţă» mă refeream şi la lipsa unei comunicări, a unei înţelegeri în legătură cu modul de tratare a relaţiilor internaţionale, diplomaţiei, intereselor statale de către Rusia, ceea ce s-a şi adeverit pentru că, vedeţi, şi conceptul de neorăzboi rece presupune două sisteme cu înţelegeri diferite ale diplomaţiei, dreptului internaţional, principiilor pe care se aşază societatea internaţională, ceea ce se întâmplă exact acum, dincolo de aspectele de ordin militar şi geopolitic. În ceea ce priveşte aceste dezvoltări militare, geopolitice, de instabilitate în zona noastră, bineînţeles că întotdeauna vom fi afectaţi. Nu vom fi, desigur, ameninţaţi din punct de vedere militar, teritorial, dar vom fi afectaţi economic, informaţional, comercial şi, în cele din urmă, geopolitic de un fenomen de instabilitate la graniţe şi trebuie să tratăm foarte serios această chestiune, să fim pregătiţi pentru a înţelege fenomenul şi a-l trata corespunzător.
Reporter: Şi, în acelaşi context, vreau să vă întreb, legat de apărarea acestor interese, dacă credeţi acum că clasa politică din România este, să spunem, calată pe apărarea acestor interese şi poate să facă faţă provocărilor. Adică este o frână, sau apără interesele României?
George Maior: Avem şansa să avem instituţii puternice în domeniul strategic. Mă refer la diplomaţie, la Ministerul Apărării, servicii de informaţii, care pot să ofere clasei politice viziune strategică, expertiză şi capacităţi efectiv acţionale pentru a face faţă acestor fenomene. Clasa politică, desigur, are obligaţia de a respecta aceste instituţii, de a le asigura autonomia de evaluare strategică a acestor evoluţii şi de a le pune la dispoziţie resursele pentru a-şi putea îndeplini misiunea, ceea ce nu se întâmplă întotdeauna, din păcate.
Reporter: Dar în ultimii ani, adică în ultimii 10 ani, de când suntem în NATO, credeţi că a evoluat pozitiv, din punctul ăsta de vedere, clasa politică?
George Maior: Cel puţin a fost obligată să înţeleagă mai bine aceste provocări ale statelor şi ale comunităţii din care facem parte - euroatlantică, în faţa evoluţiilor strategice.
Reporter: Vorbeaţi recent despre îngrijorarea Serviciului Român de Informaţii în contextul unei decizii a Curţii Constituţionale privind legea de reţinere a datelor personale. Cum limitează această decizie activitatea SRI în planul securităţii naţionale şi vreau să vă întreb dacă afectează această activitate drepturile individuale ale cetăţenilor?
George Maior: Am afirmat că nu este bine să comentăm o decizie a Curţii. Bineînţeles că acesta este elementul standard într-o democraţie, asta vreau să subliniez încă de la bun început, dar, în acelaşi timp, suntem şi obligaţi să privim la consecinţele ei. Consecinţele ei sunt că ne aflăm într-un vacuum juridic în acest moment în legătură cu nişte posibilităţi şi capacităţi tehnice pe care orice serviciu de informaţii, inclusiv din structurile euroatlantice, le are la dispoziţie pentru a preveni în domeniul securităţii naţionale anumite fenomene. Or, până nu vom avea o nouă lege, suntem, din acest punct de vedere, cvasiblocaţi pe acest palier tehnic. Bineînţeles că sunt şi alte mijloace cu care acţionăm. Ceea ce creează o situaţie de vulnerabilitate şi un dezavantaj competitiv pentru Serviciu, pe care trebuie să-l suplinim prin alte metode, alte mijloace.
Este un moment în care, dacă tot vorbeam de clasa politică, dincolo de faptul că, mă rog, ea se află acum într-o competiţie electorală, ar trebui să reflecteze şi la necesităţile stringente ale statului într-un termen foarte scurt, pentru că aici timpul contează foarte mult, şi să elaboreze rapid o nouă lege care, ţinând cont şi de anumite sugestii ale Curţii Constituţionale, să elimine acest vid legislativ.
Reporter: Vorbeaţi, la prezentarea Raportului SRI pe 2013, la Comisia parlamentară de resort, despre problema stringentă a evaziunii fiscale, precizând că aceasta poate prejudicia serios bugetul de stat. Vreau să vă întreb cât de gravă este, de fapt, problema şi care este implicarea SRI în combaterea acestui fenomen şi cu ce rezultate?
George Maior: Este foarte gravă, mai ales şi în momente de criză economică, pentru că evaziunea fiscală afectează fundamental bugetul statului şi, deci, economia naţională în momente în care, din cauza efectelor crizei, fie din punct de vedere al investiţiilor, fie din punct de vedere al bugetului, lucrurile stau precar. Din această perspectivă, am generat o dezbatere în CSAT, s-au creat structuri interinstituţional-operative care să combată acest fenomen, cu rezultate bune deja, în ciuda unei anumite percepţii: cel puţin din analiza noastră, evaziunea fiscală s-a diminuat, în ultimii doi-trei ani, de la un nivel situat între 22-27% din PIB la un nivel care se situează, repet, în estimarea noastră, la 18-20% din PIB, ceea ce este chiar semnificativ, după părerea mea.
Bineînţeles că cea mai mare evaziune există pe zona de TVA în evaluările noastre - 12,2% din PIB, urmată de cea pe care o consemnăm pe segmentul asigurărilor sociale: CAS – 2,4% din PIB. Dacă luăm pe domenii, cea mai mare valoare a evaziunii în continuare se resimte în industria alimentară, urmată de agricultură, zona construcţiilor etc, pe care le avem în vedere în perspectivă.
Reporter: Vreau să întreb cum vedeţi faptul că SRI a crescut ca favorabilitate în rândul populaţiei şi vreau să vă întreb dacă a ajuns SRI prea puternic făcând treaba Justiţiei şi a altor instituţii şi dacă acest lucru va deveni un dezavantaj pentru Serviciu?
George Maior: A crescut spre 50%, chiar unele sondaje indică peste 50% datorită, pe de o parte, credibilităţii acţiunilor sale în plan informativ - adică există o acurateţe a analizei şi informaţiei transmisă decidenţilor în stat care îl fac credibil şi care se transmite, ulterior, prin anumite decizii bazate pe această informaţie şi către populaţie. Pe de altă parte, într-adevăr, nu trebuie să vedem acest lucru ca un fenomen de imagine sau de branding, de branduire a Serviciului cumva în mod intenţionat, ci ca o consecinţă şi a acţiunilor sale practice şi pe aceste zone pe care populaţia le resimte acut, pentru că e vorba, până la urmă, de economie, de condiţia lor socială şi economică şi în momentul în care tratezi fenomene negative ce afectează cetăţeanul, le percepe cel mai bine.
Nu mă tem de faptul că acest lucru ar putea crea un dezavantaj, poate doar în perspectiva felului suspicios în care anumite forţe politice s-ar putea uita, în perspectivă, la o asemenea instituţie. Ele trebuie să înţeleagă că este o instituţie pivot a statului în domeniul securităţii naţionale şi cunoaşterii informaţiilor şi că, în cele din urmă ei, vor fi ajutaţi de prezervarea acestei forţe intelectuale şi operaţionale a SRI şi că beneficiul pentru societate este semnificativ.
Reporter: În contextul alegerilor prezidenţiale care vor avea loc în noiembrie s-a vorbit în mediul politic şi în presă despre o eventuală candidatură a dvs. la funcţia supremă în stat şi, mai recent, un alt scenariu vehiculat, în aceleaşi medii este «Maior – prim-ministru». Ce planuri politice aveţi de fapt?
George Maior: Eu când s-a vehiculat problema unei candidaturi prezidenţiale am afirmat public că acest lucru nu se va întâmpla şi vedeţi că nu s-a întâmplat. Pe de altă parte, am mai afirmat că vreau să discut despre aceste lucruri atunci când nu voi fi director al Serviciului, cred că Serviciul şi-a păstrat exemplar neutralitatea şi echidistanţa şi acest exemplu trebuie să vină de la director. Când nu voi mai fi director, azi, mâine sau peste câţiva ani, nu se ştie niciodată în această meserie complicată, atunci voi discuta şi despre planuri de viitor.
Reporter: Vă doriţi să continuaţi să conduceţi Serviciul Român de Informaţii şi după alegerile prezidenţiale din acest an având în vedere că, de obicei, un preşedinte proaspăt instalat în funcţie face schimbări la nivelul conducerii structurilor de securitate?
George Maior: Aici nu este neapărat un obicei, nici la noi în ultimii ani, nici în comunitatea euroatlantică sau în alte state. Calitatea aceasta de director al unui serviciu de informaţii este una care rămâne mai puţin fixată în fluctuaţii politice dacă statul se doreşte a fi eficient, inlcusiv noua conducere a statului, şi există puternice elemente de continuitate, deci nu imediat se fac schimbări. Eu vorbesc de practică. Acum, bineînţeles un preşedinte nou ales are posibilitatea să vadă imediat ce a realizat Serviciul, pe ce se bazează, cum poate ajuta la evoluţia statului în viitor şi să decidă în funcţie de aceste aspecte. Deci rămâne la latitudinea acestuia, despre asemenea lucruri vom vorbi poate în curând, pentru că vom avea un nou preşedinte în acest an.
Reporter: Spuneaţi că Serviciul se comportă neutru în acest context electoral şi spuneaţi, în primăvară, că dacă vor exista abateri de la această politică vor fi sancţiuni. Aţi dat cuiva sancţiuni?
George Maior: Am semnat chiar şi un Ordin intern în acest sens, fiecare ofiţer să respecte aceste valori, reiterând ceea ce de fapt ei fac, şi subliniind că nu vor fi iertate abaterile de la aceste principii. Până acum nu am întâlnit un caz concret. Dacă el se va manifesta, cu siguranţă veţi şti public.
