Pe aceeași temă
UPDATE Până la ora 10 au votat duminică la referendumul iniţiat de primarul general Nicuşor Dan în Capitală 77.757 de cetăţeni, adică 4,35% din numărul celor înscrişi în listele electorale, potrivit datelor furnizate în timp real de Autoritatea Electorală Permanentă, transmite Agerpres.
Conform AEP, au votat pe liste permanente 74.138 de alegători, pe liste suplimentare – 3.592, iar cu urna mobilă – 27.
Prezenţa la referendum pe sectoare este următoarea:
Sectorul 1 – 10.132 votanţi, reprezentând 4,82%
Sector 2 – 13.598 votanţi, reprezentând 4,63%;
Sector 3 – 16.489 votanţi, reprezentând 3,69%;
Sector 4 – 12.250, reprezentând 4,51%;
Sector 5 – 10.132 votanţi, reprezentând 4,22%;
Sector 6 – 15.156 votanţi, reprezentând 4,65%.
Pe liste permanente sunt înscrişi 1.786.929 alegători în Capitală.
Pentru ca referendumul să fie validat, este necesar ca 30% din 1,8 milioane, cât reprezintă numărul total de alegători din București, adică aproximativ 540.000 de persoane, să participe la vot. În plus, pentru ca rezultatele să fie valide, opțiunile valabil exprimate trebuie să reprezinte cel puțin 25% din totalul persoanelor cu drept de vot, ceea ce înseamnă cel puțin 450.000 de voturi valide.
Referendumul trebuie votat de 50% plus 1 din votanți pentru a trece.
Primarul general Nicușor Dan vrea să obțină suportul bucureștenilor pentru a modifica modul cum se împart banii între sectoare și Primăria Capitalei, iar dezvoltarea în materie de construcții să-i revină exclusiv lui.
Întrebările referendumului
Cele trei întrebări propuse spre vot sunt:
1. „Sunteți de acord ca Primarul General al Municipiului București să emită autorizațiile de construire pe întreg teritoriul administrativ al orașului?”
Aceasta se referă la atribuirea competenței de a emite autorizațiile de construire de la primăriile de sector către Primăria Generală, cu scopul de a centraliza procesul și a stopa dezvoltarea haotică a orașului.
2. „Sunteți de acord ca repartizarea între Primăria Municipiului București și primăriile de sector, a impozitelor pe venit și a taxelor și impozitelor locale colectate de la bucureșteni să fie aprobată de către Consiliul General al Municipiului București?”
Întrebarea vizează modul în care se vor distribui resursele financiare, iar în teorie reîmpărțirea ar trebui să asigure o gestionare echitabilă și eficientă a fondurilor pentru dezvoltarea capitalei în funcție de proiecte. În practică, împărțirea se va face prin vot politic în Consiliul General al Municipiului București (CGMB), unde primarul independent Nicușor Dan nu are încă o majoritate politică constituită.
3. „Sunteți de acord ca Primăria București să finanțeze și să implementeze un program de educație pentru sănătate și prevenire a consumului de droguri în toate școlile din București?”
Această întrebare a fost impusă de premierul Marcel Ciolacu.
Ce se întâmplă dacă referendumul trece
Conform legislației, referendumurile locale pe teme de interes deosebit sunt facultative. Distincția este făcută astfel față de cele obligatorii care privesc demiterea primarului sau modificarea unităților administrativ-teritoriale.
Pentru ca votul bucureștenilor din 24 noiembrie să fie transpus în realitate, să devină „lege” și să se aplice este nevoie de schimbări legislative în Parlament, iar primarul independent Nicușor Dan, fără un partid politic, se bazează pe faptul că modificările legislative solicitate nu vor putea fi ignorate de parlamentari.
Explicațiile lui Nicușor Dan oferite la dezbaterea organizate de GDS
„E vorba de două întrebări pe care le-am anunțat încă din seara alegerilor. Una vizează modul în care se construiește urbanist orașul. Noi, în momentul de față, avem documentații și autorizație emisă de 7 primari, dintre care primarul municipiului emite pe 7% din suprafața orașului, pe zonele istorice ale Capitalei, și avem două lucruri care trebuie corectate. Unul e gradul uriaș de ilegalitate care a existat și la Primăria Capitalei, și care există la multe dintre sectoare. Din păcate, nu avem instituțiile statului care să facă ordine aici, și asta de 20 de ani, și atunci propunerea este ca întreaga atribuție să fie luată de primarul municipiului, pe de o parte. Pe de altă parte, modul neuniform în care arată orașul, de la stații de autobuz până la coșuri de gunoi și toate elementele de imagine urbană.
CITEȘTE ȘI Bucureștenii decid: 7 orașe sau unul singur? Unde se duc banii cetățenilor?
A doua întrebare se referă la modul în care se împart banii între Primăria Capitalei și primăriile de sector. În momentul ăsta, această împărțire este definită de două legi: pe de o parte, Legea finanțelor publice locale, care este amendată în fiecare an de Legea Bugetului
Național și care împarte în linii mari jumătate din cele 10-12 mld. lei din impozitul pe venit al bucureștenilor, și Codul fiscal, care spune că toate taxele și impozitele locale se duc la sectoare, sume cam de ordinul a 2,5 – 3 mld. lei în fiecare an. Vă dau un exemplu, cel mai comic: deși Primăria Capitalei plătește integral subvenția pe transportul public, în cazul în care amendăm pe cineva fără bilet, amenda se duce la primăria de sector. Și în felul acesta, dacă ne raportăm la banii pe 2023, noi am avut 12 mld. din impozitul pe venit al bucureștenilor și 3 mld. din taxe și impozite locale. Distribuția a fost 6 mld. la Primăria Capitalei, 9 mld. la primăriile de sector. Dar din cele 6 miliarde noi am plătit 3 mld. pe subvenția la transport și termică, deci raportul real a fost 3 mld. la 9 mld., în condițiile în care responsabilitățile noastre sunt mult mai mari. Adică, noi avem marea infrastructură, avem spitalele, avem teatrele, avem iluminatul public, semafoare, toate lucrurile astea, pe când sectoarele au școlile, curățenia stradală și repararea termică, dacă vor să o facă. Cam ăsta este raportul”.
