Bucureștenii decid: 7 orașe sau unul singur? Unde se duc banii cetățenilor?

Vlad Alexandrescu, președintele GDS:

Am organizat această dezbatere imediat după ce am avut știrea că referendumul pentru Capitală va avea loc în aceeași zi cu primul tur al alegerilor prezidențiale care are loc pe 24 noiembrie. Am constatat cu toții că în momentul de față Capitala este blocată în dezvoltarea ei în foarte multe elemente din ceea ce ar trebui să constituie un oraș european modern, cu o infrastructură puternică, cu o mobilitate pe măsură, cu o accesibilizare a tuturor clădirilor publice care să corespundă standardelor din secolul al XXI-lea. De aceea l-am invitat printre noi pe domnul Nicușor Dan, primarul general al Capitalei, inițiatorul acestui referendum la care vom fi chemați la urne, pentru a ne explica contextul în care vine această inițiativă și care este scopul ei.

Nicușor Dan, primarul general al Capitalei:

E vorba de două întrebări pe care le-am anunțat încă din seara alegerilor. Una vizează modul în care se construiește urbanist orașul. Noi, în momentul de față, avem documentații și autorizație emisă de 7 primari, dintre care primarul municipiului emite pe 7% din suprafața orașului, pe zonele istorice ale Capitalei, și avem două lucruri care trebuie corectate. Unul e gradul uriaș de ilegalitate care a existat și la Primăria Capitalei, și care există la multe dintre sectoare. Din păcate, nu avem instituțiile statului care să facă ordine aici, și asta de 20 de ani, și atunci propunerea este ca întreaga atribuție să fie luată de primarul municipiului, pe de o parte. Pe de altă parte, modul neuniform în care arată orașul, de la stații de autobuz până la coșuri de gunoi și toate elementele de imagine urbană.

A doua întrebare se referă la modul în care se împart banii între Primăria Capitalei și primăriile de sector. În momentul ăsta, această împărțire este definită de două legi: pe de o parte, Legea finanțelor publice locale, care este amendată în fiecare an de Legea Bugetului

Național și care împarte în linii mari jumătate din cele 10-12 mld. lei din impozitul pe venit al bucureștenilor, și Codul fiscal, care spune că toate taxele și impozitele locale se duc la sectoare, sume cam de ordinul a 2,5 – 3 mld. lei în fiecare an. Vă dau un exemplu, cel mai comic: deși Primăria Capitalei plătește integral subvenția pe transportul public, în cazul în care amendăm pe cineva fără bilet, amenda se duce la primăria de sector. Și în felul acesta, dacă ne raportăm la banii pe 2023, noi am avut 12 mld. din impozitul pe venit al bucureștenilor și 3 mld. din taxe și impozite locale. Distribuția a fost 6 mld. la Primăria Capitalei, 9 mld. la primăriile de sector. Dar din cele 6 miliarde noi am plătit 3 mld. pe subvenția la transport și termică, deci raportul real a fost 3 mld. la 9 mld., în condițiile în care responsabilitățile noastre sunt mult mai mari. Adică, noi avem marea infrastructură, avem spitalele, avem teatrele, avem iluminatul public, semafoare, toate lucrurile astea, pe când sectoarele au școlile, curățenia stradală și repararea termică, dacă vor să o facă. Cam ăsta este raportul.

Și a mai apărut o întrebare de la grupul PSD: dacă vor ca Primăria Capitalei să coordoneze un program care să combată consumul de droguri la tineri, în condițiile în care există mai multe instituții care teoretic o fac deja. În opinia mea e o întrebare foarte bună și care din nou pune în discuție finanțarea pe care Primăria Capitalei trebuie să o aibă în raport cu celelalte primării de sector.

Emil Ionescu, profesor universitar, membru GDS:

Avem experiența unui referendum care a trecut printr-o majoritate și care a fost eșuat. Vă întreb dacă credeți că s-ar putea întâmpla același lucru și cu acest referendum.

Nicușor Dan:

Evident că nu avem nicio garanție. Din poziția mea de primar la începutul unui mandat, puteam să vorbesc cu partidele și să-mi promită că vor face aceste modificări legislative, urmând ca lucrurile în Parlament să suporte nuanțe și discuții și să fim în situația legii alegerilor primarilor în două tururi. Sau să apelez la acest instrument care dă totuși voința bucureștenilor pe un subiect, și atunci în momentul în care bucureștenii spun „vrem așa”, e posibil ca parlamentarii, în majoritatea lor, să spună altfel, dar ei vor avea, la rândul lor, peste patru ani, alte rânduri de alegeri. Asta este ce pot să fac din poziția mea.

Vlad Gheorghe, partidul DREPT:

S-a început discuția pe partea de bugetare... una dintre întrebările principale pe care le-am tot auzit în această perioadă, pe noua structură de alocare bugetară pe care o propuneți, cum o să vă asigurați că consilierii generali nu vor putea să-și avantajeze primarii de sector la momentul deciderii alocării bugetare pe criteriul clasic, respectiv al colegialității de partid cu dânșii. Și o altă întrebare cumva conexă cu prima: ce răspundeți celor care critică că, în urma acestui referendum, dacă va trece, se vor desființa sectoarele?

Nicușor Dan:

După cum știți, primarul propune și consilierii pot să vină cu orice fel de amendamente. Deci acest risc există, însă una este ca primarul să propună niște criterii și să spună, de exemplu, că toți gestionăm spații verzi, iar în proiectul de buget pe care eu l-am propus alocăm x lei pe metru pătrat de spațiu verde; ne uităm la lungimea drumurilor pe care le administrăm și alocăm proporțional suma. E greu ca un consilier chiar în această legitimă apropiere de primarii lor de sector să distorsioneze de la 1 la 1 la 1 la 10, cum se întâmplă azi. Și acum stabilește Parlamentul tot politic, dar fără criterii.

În ceea ce privește întrebarea a doua, da, este adevărat că oamenii sunt atașați de primarii lor de sector, și asta și din cauză că ei au avut mai mulți bani. E foarte simplu: dacă ei au plătit de 10 ori mai mult pe parcurile lor, logic că parcurile lor arată mai bine decât parcurile noastre.

Alin Apostol, deputat USR:

Domnul primar general a fost amabil și ne-a vorbit explicit, dar trebuie să spunem clar că, dacă până anul trecut sectoarele aveau 50-50, cum a zis Nicușor Dan, anul acesta, pe Legea bugetului de stat, trei puncte procentuale de la Primăria București s-au dus către Ilfov, fără multe explicații, pur și simplu printr-un amendament pe Legea bugetului. Deci anul acesta Primăria București are 47%, Ilfov 3% din impozitele bucureștenilor, să fie clar.

Al doilea aspect: am văzut ce s-a întâmplat la planșeul Unirii, dar vă mai atrag atenția și asupra faptului că, în 2017 sau 2018, Primăria București, prin Gabriela Firea, a dat marile bulevarde la sectoarele 3 și 4 și nu s-au mai întors la Primăria Capitalei. Deci asta este o certitudine și Primăria București nu poate să facă investiții pe trotuarele acelea, pentru că nu sunt în administrarea ei, deși pe legea bunurilor trebuiau să fie la unitatea administrativ-teritorială. Deci ăsta este contextul pentru care domnul primar general a venit cu aceste prevederi.

Referendumul va trece cu siguranță, dar am dubii majore că va fi aplicat, iar domnul Nicușor Dan știe că atunci când a fost dezbaterea pe Codul urbanismului existau amendamente explicite de la actuala coaliție de guvernare prin care PUZ-urile se treceau la sector. Deci era clară intenția actualei guvernări de a da autorizații la nivelul sectoarelor, de aceea am mari, mari semne de întrebare că acest referendum va fi pus în aplicare. De aceea cred că dezbaterea reală ar fi tocmai titlul acestei dezbateri: nu șapte primării, ci o singură primărie. De aceea noi am depus un proiect de reorganizare teritorială care cuprinde și Bucureștiul, pe lângă toată țara și județele României.

Nicușor Dan:

Da, dezbaterea despre reorganizarea administrativ-teritorială este absolut necesară, însă cu acest referendum eu aș vrea ca niște lucruri să se întâmple în 2025. Adică, orice rezultat al unei dezbateri pe reorganizare nu poate să aibă efect decât cel mai devreme în 2028. Eu vin dintr-un mandat în care realmente n-am avut bani pentru multe lucruri pe care am fi putut să le facem și aș dori să nu mai pierdem patru ani până în 2028, pe autorizații și pe bani, și să începem din 2025.

Cătălin Teniță, deputat REPER:

Ce se va întâmpla dacă într-o bună zi un domn precum Piedone ar ajunge primar, pentru că în momentul în care suma în joc e de nivelul miliardelor de euro, evident că partidele mari vor investi foarte mult pentru a obține cea mai flatantă prăjitură din politica română? Ce putem face ca o lege de modificare sau două legi, în cazul acesta, să aibă aplicabilitate și rezultate foarte bune inclusiv atunci când, poate, o să avem un primar cum e cel pe care l-am menționat și care funcționează într-un mod nedorit în raport cu bugetul și autorizările.

Nicușor Dan:

Dvs. vorbiți de o situație ipotetică în care avem un primar general rău. Dar noi suntem deja în situația în care pe 93% din teritoriul orașului nu controlăm cum se dau autorizațiile și pe 75% din bani nu prea știm unde se duc, adică nu poate să fie mai rău decât atât. E o chestiune, am mai discutat-o cred că acum doi ani în sala GDS-ului, o chestiune foarte serioasă, și anume care este capacitatea societății civile și a presei de a urmări administrația publică din București. Pentru că eu 15 ani am fost ONG-ist și am fost preocupat de autorizații, de documentații, și acum sunt primar și am un aparat de lucru, și vă spun că nici în momentul de față nu reușim să știm ce se întâmplă la nivel de autorizații și la nivel de bugete de primării de sector.