Cristi Danileț: „Mi-am riscat cariera pentru că am susținut valori”

Redactia | 17.05.2022

Grupul pentru Dialog Social a organizat, pe 11 mai, ceremonia de decernare a Premiului GDS pe anul 2021 lui Cristi Danileț, precum și a Premiului GDS In Memoriam acordat lui Voicu Rădescu.

Pe aceeași temă

De asemenea, cu această ocazie, jurnalista Emilia Șercan și-a ridicat Premiul GDS pe anul 2019. Ceremonia a fost însoțită de o dezbatere pe tema justiției și a statului de drept.

Andrei Cornea: Societatea și politica românească, în general, devin complet anemice, nu mai reacționează. Partidele de la putere au format o coaliție, o coaliție absolut dominantă. Ce fac ele, ele știu. Nu mai dau socoteală. Nu mai avem prea multe explicații. Nu avem proteste, nu mai avem reacții, nu mai avem opoziție – nu știu dacă ați observat că opoziția practic a dispărut. Sigur, AUR nu e opoziție, USR este anemiată. În această situațiune deloc roz și care se justifică prin războiul la frontiere, cum se spune, se poate orice. Se poate și ca prim-ministrul să fie un plagiator, se poate și ca un judecător foarte onorabil și cu mari merite să fie amenințat cu excluderea din magistratură numai prin niște cabale interne. Mai mult decât atât, un alt plagiator este propus și este ales en fanfare, fără obiecții, judecător la Curtea Constituțională. Deci făcând parte din cei 9 inși care practic decid în România dincolo aproape de partide, dincolo de politică, dincolo de lege și de Constituție, cum s-a putut vedea. Și acest om care a fost numit, domnul Licu, e un impostor. Bun, a renunțat la doctorat, dar asta nu schimbă nimic. Momentul este rău și delicat din acest motiv, nu pentru că ar fi astăzi mai multe imposturi și mai mult rău în politica românească, mai multă corupție, sau așa ceva, decât era înainte, nu asta vreau să spun, ci pentru că nu mai există reacție. Sau reacțiile sunt foarte slabe. Cam de câți ani nu l-ați mai văzut pe președintele țării dând o conferință autentică, vorbind cu jurnaliștii? De la începutul pandemiei, dacă nu mă înșel. Mi se pare că așa ceva este inacceptabil, mai ales în momente grele, momente complicate, dificile, un dispreț fundamental profund față de opinia publică. Cred că a fost o coincidență fericită că nu am dat Premiul GDS la timp,  pentru că ne-am potrivit astăzi într‑un mod foarte adecvat.

Emilia Șercan: M-am bucurat foarte tare că am primit Premiul GDS. Îmi dau seama că eu am primit acest premiu pentru că am devenit într-o oarecare măsură un inamic al statului și un inamic al politicienilor care încearcă să-și păzească cv-urile, pretențiile intelectuale, date de niște diplome de doctorat care, de fapt, nu certifică cercetarea științifică, o pregătire, o competență. Ci doar ele încearcă să umple golurile pe care oamenii aceștia probabil le-au avut. În spatele acestui premiu și al tuturor demersurilor pe care le fac se află, de fapt, foarte multă muncă. Gândiți-vă ce ar însemna să greșesc un singur material, gândiți-vă ce ar însemna să fac o singură acuzație care să nu fie susținută. Faptul că nu am fost niciodată dată în judecată, deși am scris peste 50 de cazuri devoalate, cred că spune ceva despre rigoarea documentării pe care eu am făcut-o pentru fiecare caz în parte. Și mai spune ceva. Acești oameni, unii dintre ei care s-au trezit cu titlurile de doctori retrase de CNATDCU, nu au dat în judecată CNATDCU pentru a contesta faptul că au plagiat. Ci au dat în judecată CNATDCU doar pe procedură, contestând procedura de retragere a titlului de doctor. Iar asta iarăși spune despre calitatea materialelor că a fost una foarte bună. A fost foarte mare discuția în ultimele săptămâni legat de nominalizarea lui Bogdan Licu la Curtea Constituțională. Această procedură a fost inițiată în 2014 de Victor Ponta, care era premier, semnând o ordonanță de urgență care a introdus în legea educației paragraful care permite renunțarea la doctorat. E deschisă o cutie a Pandorei prin faptul că Bogdan Licu câștigă în mod, aș putea spune, absolut chestionabil, procesul la Înalta Curte de Casație și Justiție și deschide această Cutie a Pandorei lăsând posibilitatea și altor persoane să conteste în instanță și eventual să câștige dreptul de a renunța la un plagiat fără să fie sancționate. Toate aceste lucruri constituie, într-o oarecare măsură, pericole pentru democrația noastră fragilă. Și am participat acum două săptămâni la o conferință, împreună cu profesorul Cornea, unde chiar vorbeam despre modul în care mor democrațiile. Democrațiile mor și atunci când oamenii nu se implică, democrațiile mor și atunci când opinia publică întoarce capul. Democrațiile mor și atunci când partidele politice se coalizează și practic răstoarnă regulile, așa cum le știm noi, după care funcționează democrațiile. Mor democrațiile și atunci când există complicitate din partea oamenilor. Am văzut în acești ani multă complicitate. Mulțumesc celor care nu au tăcut, mulțumesc și profesorului Vlad Alexandrescu, în special pentru că a creat o prevedere legislativă utilă. Mulțumesc GDS, care încă din primăvara anului 2016 a organizat întâlniri și dezbateri despre fenomenul plagiatului și pentru toată implicarea.

 

Cristi Danileț: Sunt momente în viață când chiar ai nevoie de o recunoaștere a meritelor. Stăteam acum și mă gândeam când am avut prima apariție într-o publicație a GDS, cred că a fost în 2003 sau în 2004, când spuneam că procesele din România nu sunt ca-n filmele americane. Niciodată nu m-am considerat un sindicalist în justiție, nu o să vedeți că militez pentru salarii, pentru pensii sau pentru condiții de muncă. Sunt alții care se ocupă de așa ceva. Eu încerc să mă ocup de principii și de valori precum independența, imparțialitatea, integritatea, democrația, libertatea, statul de drept, idei foarte periculoase în momentul în care ai judecători care se implică în spațiul public. La început trezești o admirație a unor colegi pentru curajul tău, după care o invidie a unor colegi pentru ieșirile tale publice, după care se extinde invidia sau chiar răutatea în afară. Din păcate, am trecut și eu prin atacuri nemeritate în cursul anilor.

Vă amintesc trista vară a lui 2012, pe care chiar nu ar trebui s-o uităm cei care am fost implicați în spațiul civic, când a fost acea tentativă teribilă de „cucerire” a tuturor organismelor democratice în stat, în care s-au spus cele mai oribile lucruri chiar despre unii dintre noi, prezenți aici. Iar atacul la mine a fost abject, la adresa familiei, a copilului meu, dar nu m-au prins niciodată cu mâna în bugetul statului, cu hotărâri falsificate date peste gard sau, știu eu, cu întâlniri nepermise cu oamenii politici sau chestiuni care să aibă legătură cu funcția. Văzând că profesional n-au ce să-mi facă, au încercat să meargă în zona privată, în zona personală. Începând cu anul 2012 am înțeles că avem o problemă cu o anumită parte a mass-mediei. Dar nu este ok nici să o cenzurăm și nu este în regulă nici să tăcem. Cred că oamenii care au ceva de spus trebuie să vină public și să o spună.

Eu mi-am riscat cariera, iar în aceste zile trăiesc o adevărată tragedie pentru mine și familia mea, pentru că de cinci luni sunt lăsat fără job, fără venit. Ce se întâmplă? În urmă cu trei ani, în 2018 și 2019, au fost magistrați care au organizat mai multe proteste în fața tribunalelor împotriva modificărilor la legile justiției, care se făceau de către cei aflați la putere împotriva standardelor internaționale, care stabilesc ce se înțelege prin independența justiției. Și am avut curajul atunci să organizez primul protest din țară la Cluj. Au fost 200 de judecători în fața tribunalului. Credeți-mă, nu e simplu să le spui ieșiți din birouri, o să vă vadă cetățenii, o să ne vadă presa, luați robele cu voi și haideți în fața tribunalului. Nu spuneți nimic. Va fi un protest al tăcerii. Cea mai asurzitoare tăcere a magistraților vreodată. După o jumătate de oră de stat în fața tribunalului, în aplauzele cetățenilor de pe stradă am dat un interviu la presă și am spus de fapt ce se întâmplă. Ce este invenția asta cu SIIJ? O invenție absolut românească, balcanică, inutilă. Anii care au urmat mi-au dat dreptate. SIIJ, de fapt, a protejat corupția din justiție. Din cauză că s-a inventat SIIJ, nu s-a mai descoperit un magistrat corupt de ani întregi. A fost problema cu ordonanțele care au modificat legile justiției, ordonanțele lui Toader, a fost problema cu schimbarea vârstei pentru promovarea la DNA și la DIICOT și marea problemă cred, de unde s-a întrerupt orice campanie de luptă împotriva corupției, au fost niște decizii ale CCR, profund discutabile în ceea ce privește colaborarea dintre procurori și serviciile secrete. Și pentru că am avut curajul atunci să ies în fața Tribunalului Cluj, alți colegi mi-au urmat exemplul în țară și toți au organizat rând pe rând proteste. Și am avut o idee teribilă atunci: gata, nu e ok, în țară am tot ieșit timp de o lună. Hai să mergem la Bruxelles. Și am spus asta la televizor, că vom merge 30 de oameni să vorbim cu parlamentari, cu comisari despre ce se întâmplă în România. Momentul când am pronunțat numărul acesta, 30, a fost știre de presă, a fost bomba serii. După care au trecut două nopți și 30 de președinți de instanță au semnat un comunicat, o luare de poziție, cum că cine suntem ăia 30 care plecăm, că ăștia sunt președinții care trebuie să reprezinte justiția, nu noi, gălăgioșii. Că nu e nimic în neregulă cu legile astea, că trebuie să meargă așa mai departe, lasă Europa, că nu vine Europa să ne dicteze nouă. Noi totuși am plecat la Bruxelles. În momentul acela au început investigațiile, victima cărora sunt și astăzi. Mai întâi prima investigație a fost făcută cu privire la fonduri, de unde am avut fonduri să mergem la Bruxelles? Cine v-a plătit? Dacă ați avut concediu în zilele când ați fost la Bruxelles? Da, am luat concediu și am plătit din banii noștri.

Fiecărui lider informal care a organizat proteste în țară, la Oradea, la Cluj, la București, la Brașov, la Constanța,  i s-a născut câte-o acțiune disciplinară. Inclusiv și dacă avem dreptul să protestăm. După care au început să se uite pe Facebook, ce scriem noi atât de mult pe Facebook. Când au văzut că noi educăm populația au spus hai să intrăm pe forumurile lor care nu sunt publice. Și au băgat niște spioni printre noi, cei de la Inspecție, ca să investigheze ce anume facem noi, ce spunem noi pe forumurile nepublice de magistrați, să facă print screenuri și să le scurgă la presă. E celebrul scandal Justice Leaks. Era și numele meu acolo și m-au pus sub investigație, deși nu am spus nimic de speriat. Dar, interesant, unele postări sunt contrafăcute, ele nu există, sunt doar în spațiul public, nu le-am văzut pe acel forum. După care au spus că nu e ok numai cu Facebook, hai să ne legăm și de Instagram și de TikTok. Și au început să sape în TikTok-ul meu în urmă cu un an. Deci nu vorbim de o postare de ieri și azi începem ancheta.

Și au găsit acolo un lucru pe care l-am făcut în pandemie. Eu vă spun drept că în viața mea nu am pus mâna pe o drujbă. Eu sunt cu condeiul, cu de astea, nu cu drujba. Dar tocmai mă mutasem la Oradea. Acolo aveam un locușor. A fost pandemie și nu avea cine să taie gardul. Plantele au crescut atât de mult, încât au început să atingă firele de electricitate. Și zic la doamna, ce facem, că nu vine nimeni să le taie? Și ea zice că acolo prin garaj avem o chestie care se utilizează. Hai că mă apuc eu. Momentul a fost atât de funny, încât fac un filmuleț cu mine și îl urc pe TikTok,  acolo sunt toți tinerii pe care îi învăț educație juridică și avem un fel de comunitate. După ce am terminat cu gardul, am zis că avem și o piscină micuță, care nu a mai fost folosită de doi ani. Iau niște cizme și mă apuc de curățat. Păi să vezi așa, unul, că își face treabă în casă, în curtea lui, mie nu mi se pare așa exagerat, chiar mi se pare uite ăsta are și el casa lui, are și el familie, uite face și el o treabă acolo în curte, ca toată lumea, ca orice om. Am filmat și asta și pun și asta pe TikTok. Dar au fost descoperite după un an de președintele CSM, care sesizează Inspecția Judiciară, dacă nu cumva s-a încălcat vreo lege a magistraților.

Avem o lege ciudată care spune așa: printre abaterile noastre disciplinare, care sunt de la litera a până la litera t – am epuizat alfabetul – prima este cea mai nașpa. Spune așa: orice conduită a magistratului care aduce atingere imaginii justiției. Ce intră acolo? Habar n-am. Puteau să se lege de mustață, de plete, de faptul că uneori merg la serviciu cu blugi, că aduc uneori copii la tribunal, orice. Ei s-au legat nu de chestiile profesionale, ci de filmulețele pe care le-am pus eu cu activitățile mele gospodărești. Ei au declanșat o procedură disciplinară. Eu am luat-o inițial în râs. Și chiar așa este, este de râs. Inspecția termină dosarul și-l trimite la CSM. La CSM sunt chemat într-o zi în care eram invitat – asta chiar e ironic, e chiar de scris în cărți –, eram în Bosnia, în Sarajevo, la un training, unde eram trainer în utilizarea social media de către judecători. Deci în ziua când eu eram judecat în București, de către CSM, eu le predam ăstora de acolo despre cum să utilizeze judecătorii social media. Și spun CSM-ului, vă rog să amânați cauza. Sunt la o conferință internațională, sunt trainer, nu am găsit un avocat decât ieri, dați o amânare absolut procedurală, ca să fiu prezent și avocatul să ia la cunoștință de cauză. Se respinge, sunt judecat în aceeași zi. Sancțiunea o primesc pe 13 decembrie, cu 24 de ore înainte să fac frumoasa vârstă de 46 de ani. Deci cu 24 de ore mă sună cineva de la presă, ce părere aveți despre faptul că CSM a decis să vă excludă din magistratură? Eu am zis că face o glumă. Intru pe net, sigur presa știa dinaintea mea – o anumită parte a presei, care a fost înaintea mea, și rămân fără grai. 48 de ore nu s-a putut discuta cu mine, eram terminat. Excludere din magistratură? Dar măcar rămân în funcție pe perioada procesului? Nu. Pentru că legea de care vorbeam modificată în 2018 și 2019, când eram la proteste, a mai adus o prevedere care nu existase până atunci și eu am fost prima sa victimă. Și anume: dacă decidem excluderea ta din magistratură, tu ai dreptul să ataci la Curtea Supremă, dar pe perioada judecării apelului te suspendăm din funcție în aceeași zi cu excluderea. Și pe 14 decembrie au decis suspendarea mea din funcție. Ce înseamnă suspendarea din funcție a unui magistrat? 1. Rămâne fără venituri 2. Nu-i curge vechimea în magistratură 3. Toate dosarele tale se iau și se dau altor colegi. Eu sunt judecător de penal, știți ce înseamnă când un judecător se schimbă în complet? Știți deja, se ia totul de la zero. Am avut cazuri de trafic de droguri, de persoane, cazuri de pornografie infantilă, de omor, de oameni arestați. Tot ce am lucrat eu în doi-trei ani s-a anulat, s-a dat la alt judecător, de unde s-a reluat de la început. Și m-am uitat în lege, am dreptul de apel. Termenul pentru care CSM să îți dea hotărârea de excludere este de 20 de zile. Sunt 5 luni de când eu nu am primit hotărârea. CSM nu îmi comunică hotărârea pe care eu să o pot ataca rapid la Curtea Supremă, să rezolv prostia asta cu TikTok-ul, că între timp sunt suspendat și lor le convine că sunt suspendat. Mai mult, în timpul suspendării mi-au mai făcut încă două acțiuni. Una cu o organizație de la Cluj, numită Inițiativă pentru Cultură Democratică Europeană, și împreună cu organizația VeDem Just, uneori cu aceste ong-uri criticăm în spațiul public guvernarea. Și au spus că, dacă criticați guvernarea, înseamnă că faceți politică. Politica poate s-o facă doar politicienii. Prin urmare, voi nu sunteți ong-iști, sunteți formațiuni politice. Un termen care nu este definit în legislația din România, noi avem doar partidele politice, ei ne-au catalogat formațiuni politice și ne‑au băgat în procedură disciplinară, că încalc legea magistraților, care interzice activitățile politice.

Așadar, mi-am riscat cariera pentru că am ieșit în spațiul public, pentru că am fost vocal, că am susținut niște valori. E foarte periculos astăzi să susții niște valori. În 2008 am susținut lupta împotriva corupției judiciare. Am primit 70 de semnături ale magistraților și grefierilor împotriva mea pentru a fi anchetat că de ce am spus că există corupție în justiție. Când am spus că se încalcă standardele internaționale în materie de justiție și că România nu respectă rapoartele GRECO, rapoartele CE și rapoartele Comisiei de la Veneția, am fost investigat că sunt proeuropean și că aceasta este o poziție politică. Auzi la CSM, este o poziție politică dacă te declari proeuropean! Dincolo de militantismul acesta pentru principii și valori, mi‑am dat seama că sincer cred că lupta e cam pierdută în România și m-am orientat către tânăra generație, către copii. Măcar ei sunt încă fără prejudecăți, încă pot absorbi informații, deși Instagramul și TikTok‑ul îi absoarbe efectiv. Și atunci am inventat un program de educație juridică și știți foarte bine că după ani și ani, Parlamentul a votat anul trecut ca educația juridică să fie una dintre disciplinele care se studiază în mod regulat la școală. N-a făcut nimic Ministerul Educației până acum, doar vorbe. Cu programul ăsta de educație juridică, eu și cu o mână de colegi am mers prin sute de școli și licee din România și vorbim cu copii nu atât despre drepturi, cât mai des despre responsabilități, proceduri, sancțiuni, instituții competente, despre efecte.

[...]

Există o decizie a CCR din 2012 care spune așa: rapoartele pe care le face Comisia Europeană anual cu privire la România după aderare sunt obligatoriu de respectat de către statul nostru. Toți am crezut că acesta era un argument suprem. Numai că acum doi ani vine o altă decize a CCR într-o altă formațiune, care spune că rapoartele alea sunt un fel de recomandări, iar recomandările sunt o chestie opțională pentru stat. Din momentul acela a început o dezavuare a normelor europene. Când am aderat, am semnat un contract care se numește tratat de aderare, unde ne-am asumat să respectăm dreptul european. Vine CCR, care spune numai dacă vrem. Au fost mai multe decizii de acum în favoarea dreptului european, doar că avem o problemă cu CCR, care a spus că nu, nu este obligatoriu dreptul european. Este foarte mare puterea judecătorului român. Judecătorul român este primul judecător european, adică noi putem sări Constituția, aplicăm direct dreptul european când e vorba de fonduri și când e vorba de corupție. Vă dați seama că astea sunt instrumente foarte mari cu care controlezi adevărate grupuri de interese, clanurile le controlezi cu cele două atribuții pe care tu, ca judecător român, le ai. Numai că în aceeași lege în baza căreia sunt sancționat că am pus pe TikTok, aceeași lege spune așa: că încălcarea deciziilor CCR este o abatere disciplinară. Nu neaplicarea dreptului european. Aici este dilema judecătorului român, își riscă scaunul sau nu-și riscă scaunul? Va fi sancționat sau nu? Va fi pus sub investigație sau nu? //

Opinii

RECOMANDAREA EDITORILOR

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: redactia@revista22.ro

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2022 Revista 22