Ioan Aurel Pop, rectorul Universității Babeș-Bolyai, ales președinte al Academiei Române

Dora Vulcan | 05.04.2018

Ioan Aurel Pop, rectorul Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, este noul președinte al Academiei Române. Acesta a obținut 86 de voturi, iar pe locul al doilea s-a situat Victor Voicu, cu 56 de voturi. Președintele Academiei Române este ales din rândul membrilor titulari, pentru un mandat de 4 ani și poate fi reales o singură dată.

Pe aceeași temă



 

 

UPDATE - Ioan-Aurel Pop, ales președinte al Academiei Române este rector al Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, din 2012, aflat în prezent la al doilea mandat. 

 

Este profesor universitar, doctor în Istorie, membru corespondent al Academiei de Științe, Litere și Arte (Paris) din 1999, membru titular al Academiei Române din 2010 și membru al Academiei Europene de Științe și Artă (Salzburg) din 2013.

 

În 2015, a primit Ordinul Național "Steaua României" în grad de Cavaler.

 

 

 

 

***

 

Bogdan Simionescu - actual vicepreședinte al Academiei,  Ioan Aurel Pop - rector al Universităţii „Babeş Bolyai“ din Cluj-Napoca şi Victor Voicu - secretar general al Academiei, sunt cei trei candidaţi pentru funcţia de preşedinte al Academiei Române, care va fi votat joi, după ce Cristian Hera, preşedintele interimar, a decis să nu se înscrie în cursă.
 

Vor candida doi ”interni” - actualul secretarul general și unul dintre cei patru vicepreședinți ai Academiei - și rectorul de la Babeș Bolyai, Ioan Aurel Pop. 

 

În urmă cu doar o zi, Academia Română a împlinit 152 de ani de la înfiinţare.

 

 

Procedura de alegere

  1. Din totalul de 200 de membri (titulari, corespondenţi şi de onoare), trebuie să fie prezenţi şi să voteze 101
  2. În Adunarea Generală, cu uşile închise, cei trei candidaţi îşi vor prezenta planurile - depuse până la 21 martie.
  3. Ei vor răspunde întrebărilor academicienilor. 
  4. Începe votul.
  5. Câștigă acel candidat care va obține două treimi dintre voturi.
  6. Dacă niciunul dintre candidați nu întrunește numărul necesar se organizează în aceeași zi turul doi în care intră primii doi clasați  

 

 

Președintele Academiei Române este ales din rândul membrilor titulari și poate deține doar mandate.  

 

 Actualul interimar, Cristian Hera, 84 de ani, a decis să nu candideze. Inginer şi doctor în agronomie, a asigurat interimatul după ce fizicianul Ionel Valentin Vlad, preşedinte al Academiei Române, a murit pe 24 decembrie 2017, la vârsta de 74 de ani.

 

Candidații sunt membrii care sunt propuși oficial la această poziție de către cele 14 sectii si 3 filiale ale Academiei Române. Potrivit procedurii, membrii titluari pot și ei să își depună singuri candidatura. Data limită pentru propunerea candidaturilor a fost 9 martie 2018, iar procedura a avut următorul rezultat:

 

  • Bogdan Simionescu a fost propus de filiala de la Iași
  • Ioan Aurel Pop a fost propus de secția de Științe Geonomice
  • Victor Voicu a fost propus de Secția de Științe Medicale
  • Cristian Hera a fost propus de Secția de Științe Agricole și Silvice (retras)

 

 

 

 

Cine sunt candidații (documentare Hotnews.ro)

 

 

  • Ioan-Aurel Pop este rectorul Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca

Aflat în prezent la al doilea mandat la conducerea instituției de învățământ superior. Este profesor universitar, doctor în Istorie, membru corespondent al Academiei de Științe, Litere și Arte (Paris) din 1999, membru titular al Academiei Române din 2010 și membru al Academiei Europene de Științe și Artă (Salzburg) din 2013. În 2015, a primit Ordinul Național "Steaua României" în grad de Cavaler.  

 

La începutul anului, numele lui Ioan Aurel Pop a aparut in scrisoarea deschisa prin care 45 de rectori și-au afirmat sprijinul pentru nominalizarea lui Valentin Popa ca ministru al Educației. Amintim că rectorii au lansat acea scrisoare după ce Valentin Popa a fost surprins facând  greseli gramaticale si de exprimare și o înregistrare cu mai multe astfel de greșeli a făcut turul televiziunilor. În momentul în care mare parte a societății civile a criticat rectorii care au semnat scrisoarea de susținere a lui Popa la Minister, Ioan-Aurel Pop a declarat pentru Adevarul că nu l-ar fi susținut pe acesta și nici nu ar fi semnat scrisoarea: "Nici n-am auzit până acum că ar apărea numele meu pe lista susținătorilor săi, mi se pare ciudat". 

 

În 2012, Ioan Aurel Pop a fost împotriva verdictului de plagiat dat lui Victor Ponta de CNATDCU. Amintim că acest Consiliu de Atestare a Titlurilor Universitare a fost prima instituție care a constatat că Ponta a plagiat în teza sa de doctorat, însă a fost reorganizat de ministrul Liviu Pop, în aceeași zi în care conducerea a dat verdictul, astfel că Ministerul nu a recunoscut concluziile de plagiat. Membru al Consiliului general al CNATDCU la acea vreme, Ioan Aurel Pop s-a delimitat de verdictul colegilor săi.

 

În 2016, o serie de declarații ciudate făcute de Ioan Aurel Pop, la adresa tinerilor, au atras atenția. Într-un articol publicat pe site-ul AmosNews.ro, rectorul UBB a scris: "Oamenii lipsiți de cultură generală și de orizont artistic, oamenii capabili să rezolve doar probleme limitate, oamenii care nu mai au capacitatea să compare și să ia decizii în cunoștință de cauză alcătuiesc generația 'Google', generația 'Facebook', generația 'SMS' sau toate la un loc!" 

 

 

 

  • Victor Voicu -  medic farmacolog, președinte al Secției de Științe Medicale a Academiei Române, membru titular al Academiei Române din 2001, corespondent din 1991.

În decembrie 2017 a fost ales membru corespondent din străinătate al Academiei Naționale Franceze de Medicină. În prezent este secretar general al Academiei, iar în 1992 a fost profesor invitat la Center for Blood Research, afiliat la Universitatea Harvard, Boston.

 

În 1990-1995 a fost șeful Direcției Medicale din Ministerul Apărării Naționale, în 1987-2001 a fost comandant la Centrul de Cercetări Științifice Medico-Militare București.  

 

Victor Voicu a mai candidat la șefia Academiei și în 2006, și în 2010, și în 2014.

 

Victor Voicu a fost consilier prezidențial când Crin Antonescu a deținut, în 2012, interimar funcția de președinte.. În 2010, numele sau apărea la portofoliul Sănătății în "guvernul din umbră" prezentat de președintele PNL de la acea vreme, Crin Antonescu.

 

Potrivit informațiilor din presă, în 2004 a fost acuzat că ar fi favorizat firma soției sale, acordându-i exclusivitate la producerea medicamentelor de succes, din poziția sa de președinte al Consiliului Științific din cadrul Agenției Naționale a Medicamentului. În 2006 a câștigat milioane de euro din vânzarea acțiunilor de la compania farmaceutică LaborMed (sursa).

 

 

 

  • Bogdan Simionescu - vicepreședintele Academiei Române, inginer chimist, doctor în științe chimice, profesor la Universitatea Tehnică "Gheorghe Asachi" din Iași, Cercetător științific I la Institutul de Chimie Macromoleculară "Petru Poni" al Academiei Române și membru titular al Academiei Române din 2009, corespondent din 2000.

 

Este membru al Academiei Europene de Științe și Arte, iar în 2015 i-a fost conferit Ordinul Național "Steaua României" în grad de Cavaler.  

 

În 2017, el a avertizat că este un "genocid" ceea ce se întâmplă cu tinerii de la sate, care nu au acces la învățământul universitar.  "În momentul de față, Universitatea Tehnică "Gheorghe Asachi" din Iași, a doua universitate tehnică din România, are 11 facultăți. La 10 din cele 11 facultăți, în ultimii șapte ani, nu a existat niciun copil de țăran student. Copiii care trăiesc la țară și familiile lor reprezintă 40% din populația României. Pentru mine, asta înseamnă genocid. Pentru că eliminăm 40% din populația țării de la dreptul de a ști carte", a spus Simionescu, citat de Agerpres.

 

***

Cei patru vicepreşedinţii, precum şi secretarul general al Academiei vor fi aleși tot în acest an, la expirarea mandatului de patru ani, pe 20 aprilie.

 

Academia Română are 14 secţii care acoperă următoarele domenii: literatură,  lingvistică, istorie, geonomie, fizică, chimie, biologie, medicină, agronomie, ştiinţe economice, ştiinţe juridice, arte plastice şi cinematografie, ştiinţa şi tehnologia informaţiei.

 

Prin lege şi statut, în aceste secţii pot fi înscrişi maximum 181 de membri titulari şi corespondenţi şi 135 de membri de onoare, dintre care cel mult 40 din ţară. În prezent, Academia Română are 87 membri titulari, 77 membri corespondenţi, 38 membri de onoare din ţară şi 87 membri de onoare din străinătate, scrie Adevărul. 

 

Opinii

RECOMANDAREA EDITORILOR

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: [email protected]

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2024 Revista 22