Pe aceeași temă
Decizia a fost luată la propunerea guvernului României și după consultarea CSAT.
Într-o scrisoare remisă Parlamentului, Iohannis face referire la intențiile Federației Ruse „de a-și reafirma statutul de mare putere regională” și la întocmirea, la nivelul Comandamentului Suprem al Forțelor Aliate din Europa (SHAPE) a Planului pentru operaționalizarea ariei de responsabilitate a Comandamentului Suprem al Forțelor Aliate din Europa (SACEUR).
Este vorba de dislocarea, la nevoie, a Forței de Răspuns NATO cu capacitate de reacție foarte ridicată - VJTF în scopul pregătirii și/sau desfășurării de operații militare, în anul 2022, în concordanță cu datele de planificare transmise de NATO pentru anul în curs și de dislocarea în Marea Neagră, pentru misiuni de creștere a vigilenței în cadrul componente navale (eVA) a unei grupări navale din cadrul grupării permanente a NATO de luptă.
De asemenea, au fost dislocate pentru misiuni de creştere a vigilenţei în cadrul componentei aeriene (ePA), aeronave aparţinând SUA, Italiei şi Germaniei, precum şi a unor elicoptere aparţinând Marii Britanii şi SUA.
Lor li se adaugă dislocarea în Marea Neagră şi la graniţa cu Ucraina a unor capabilităţi de informaţii, supraveghere şi cercetare aparţinând SUA și a unor forţe aparţinând Franţei, în cadrul consolidării prezenţei aliate pe Flancul Estic al NATO (eFP).
Pe teritoriul României au fost dislocate, în contextul repoziţionării în Europa, forţe aparţinând SUA în garnizoanele Buzău, Smârdan, Constanţa şi la Baza 57 Aeriană Mihail Kogălniceanu.
De asemenea, Iohannis a aprobat cererea SUA ca două aeronave F35 cu personalul aferent „să survoleze, aterizeze şi să opereze pe teritoriul României în cadrul unor misiuni în comun pentru asigurarea întăririi posturii de descurajare şi a capacităţi de apărare a spaţiului aerian al NATO”.
