Pe aceeași temă
„România nu e sursă de migrație și nu e țară de tranzit, știm să ne protejăm granițele", a declarat Klaus Iohannis, înaintea participării la Consiliul European.
El a subliniat că "nu trebuie să se confunde migrația cu Schengen", deși "unele state" fac legătură între cele două. "Vom găsi soluțiile cele mai bune", a spus președintele, care a adăugat că va merge în Bulgaria în următoarea săptămână pentru discuții și "pentru a da un semnal că suntem pregătiți".
"Una dinte temele de la Consiliul European va fi migrația, vom vorbi despre aspecte legate de planul extern, cum protejăm granița externă a Uniunii Europene mai bine, cum facem să returnăm migranții mai rapid, cum procesăm solicitările de azil mai rapid. Aceste lucruri sunt importante. România nu e sursă de migrație și nu e țară de tranzit, știm să ne protejăm granițele. Problema e însă una europeană, e clar că și noi vrem să participăm la găsirea celor mai bune soluții. Așa că suntem deschiși să colaborăm cu CE pe un proiect pilot care va veni să verifice anumite proceduri mai rapide, mai eficiente și să creăm o bună practică care poate fi preluată și de alte state membre. A nu se confunda migrația cu Schengen. Schengen se referă la libertatea de circulație a cetățeanului european. Când vorbim de migrație, vorbim de proceduri care se adresează unor oameni care vin din afară UE. Că în opinia unor state membre există legături între acestea, am luat act și din acest motiv vrem să găsim soluțiile cele mai bune. România niciodată nu e parte din problema, dar încercăm să fim parte și să contribuim la soluție. În privința Schengen vom continuă discuțiile pe toate palierele, vom găși soluții, dar nu vreau să ne legăm de o anumită dată. Pentru mine, România și români e important să intrăm în Schengen, să nu legăm discuția de o anumită dată. Aceste lucruri țin de foarte multe considerente europene. Din păcate țin și de politică internă în unele state membre, nu consider un lucru bun, dar nu poate fi ignorat. Considerăm discuțiile, dar sunt optimist. Vom face acțiuni comune cu Bulgaria, și eu voi merge în Bulgaria în următoarea săptămână pentru discuții și pentru a da un semnal că suntem pregătiți", a declarat Klaus Iohannis.
Un subiect central pe agenda reuniunii extraordinare din 9-10 februarie este migraţia. În acest sens, Consiliul European va evalua punerea în aplicare a concluziilor sale anterioare privind o abordare cuprinzătoare a migraţiei în conformitate cu principiile şi valorile UE, cu accent pe controlul eficient al frontierelor externe, pe acţiunea externă sporită şi pe aspectele interne.
La 7 februarie 2023, opt state membre ale Uniunii Europene (Austria, Danemarca, Estonia, Letonia, Lituania, Grecia, Malta, Slovacia) au cerut, înaintea summitului UE din 9-10 februarie, suplimentarea din fonduri UE a măsurilor de protecţie a frontierelor externe ale Uniunii, accelerarea returnării migranților cărora li s-au refuzat cererile de azil în UE şi noi acorduri în materie cu ţări terţe, conform relatării agenţiei austriece APA, din 7 februarie.
Scrisoarea, adresată şefei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, şi preşedintelui Consiliului UE, Charles Michel, a fost iniţiată de prim-ministrul danez, Mette Frederiksen, şi semnată de omologii săi austriac Karl Nehammer, grec Kyriakos Mitsotakis, leton Krisjanis Karins, slovac Eduard Heger, maltez Robert Abela, eston Kaja Kallas şi de preşedintele lituanian Gitanas Nauseda.
"În opinia noastră, actualul sistem de azil este defect şi foloseşte în primul rând traficanţilor cinici, care profită de pe urma nefericirii femeilor, bărbaţilor şi copiilor. Unele state membre au la fel de multe sosiri şi cereri (de azil) ca şi în timpul crizei migraţiei în 2015 şi 2016. Autorităţile naţionale şi locale au dificultăţi în a face faţă afluxului. Situaţia este profund îngrijorătoare şi necesită atenţie politică şi măsuri concrete urgente", afirmă semnatarii scrisorii, citaţi de APA, la 7 februarie.
<iframe width="874" height="492" src="https://www.youtube.com/embed/KXeFmQzo41c" title="Declarație de presă susținută înaintea participării la reuniunea Consiliului European" frameborder="0" allow="accelerometer; autoplay; clipboard-write; encrypted-media; gyroscope; picture-in-picture; web-share" allowfullscreen></iframe>
Consiliul European stabileşte agenda politică, în mod tradiţional prin intermediul "concluziilor" adoptate în cadrul reuniunilor, care identifică subiectele de interes şi măsurile care urmează să fie luate. În cadrul fiecărei reuniuni a Consiliului European sunt adoptate concluzii de către această instituţie.
Din Consiliul European fac parte şefii de stat sau de guvern ai celor 27 de state membre ale UE, preşedintele Consiliului European şi preşedintele Comisiei Europene. Deciziile în cadrul instituţiei sunt adoptate, în general, prin consens. În anumite situaţii menţionate în tratatele UE, deciziile sunt adoptate în unanimitate sau cu majoritate calificată.
Reamintim că intrarea României în Schengen a fost blocată de către cancelarul Austriei, care a fost acuzat că a făcut această mutare pentru a-și crește scorul electoral la alegerile interne. Nehammer a respins ideea că vetoul Austriei ar fi putut fi dictat de motivaţii politice interne, cancelarul austriac calificând drept o „presupunere absurdă” existenţa unei legături cu alegerile din landul Austria Inferioară.
După votul din JAI din 8 decembrie, atât cancelarul austriac, Karl Nehammer, cât și ministrul de Interne Gerhard Karner au adus ca argument că din cei peste 100.000 de imigranţi sau solicitanţi de azil ajunși în Austria, 75.000 nu fuseseră înregistraţi nicăieri, iar asta ar fi trebuit să se întâmple la trecerea frontierei externe a UE. Ei au susținut că mulți dintre cei neînregistrați ar fi venit prin România sau Bulgaria, date contrazise de către autoritățile din România.
