Pe aceeași temă
Intrebat de jurnalistii acreditati la Cotroceni cu privire la criticile aduse de sefa DNA, Laura Codruta Kivesi, serviciului de spionaj romanesc pentru ca nu colaboreaza cu DNA si nu trimite sesizari cu privire la cei care-si transfera averile in strainatate, Iohannis a spus ca „aceasta situatie care a aparut se datoreaza probabil unei comunicari suboptimale”.
„ I-am invitat pe amandoi in aceasta dimineata, am avut o discutie. A fost o discutie constructiva, s-au lamurit lucrurile si urmeaza ca ei impreuna sa gaseasca solutii la problemele care ar putea sa apara, neintelegerile intre cele doua institutii. Consider ca problema s-a rezolvat”, a mai spus Klaus Iohannis.
Laura Codruta Kovesi, procurorul-sef al DNA, a criticat marti SIE, la o conferinta organizata de Fredom House, Expert Forum si CRPE, pentru ca nu ar colabora cu DNA, netrimitand sesizari in privinta celor care isi transfera averile in strainatate.
Procurorul sef al DNA, Codruta Kovesi, a acuzat SIE ca de cand se afla la conducerea DNA "nu a primit nicio sesizare de la Serviciul de Informatii Externe", precizand ca "este ilegal sa detii informatii referitoare la posibile infractiuni si sa nu sesizezi Directia Nationala Anticoruptie".
"In 2013, 2014 si 2015, de fapt, de cand am inceput mandatul la DNA, nu am primit nicio informare de la SIE. Cu toate astea, vedem ca tot mai multi inculpati isi deschid afaceri in strainatate. Se isca intrebarea de ce niciodata nu am primit astfel de informari despre aceste activitati. Nu am primit sesizari nici despre conturile din strainatate, nici despre vilele de lux, nici despre iahturile de lux", a declarat Codruta Kovesi la conferinta "Piedicile si performantele anticoruptiei".
"Nu am primit niciodata informari de la SIE, am aflat din comisii rogatorii sau din investigatii jurnalistice. Mi-e greu sa cred ca ofiterii de informatii nu dau peste aceste elemente si nu inteleg de ce nu sesizeaza DNA. Am vazut ca foarte multi dintre cercetati isi muta averea si bunurile in strainatate. Este de siguranta nationala, ca atunci cand milioane de euro sunt transferate in off-shore, sau cand sume considerabile de bani sunt date ca mita prin off-shoreuri pentru licitatii publice", a declarat Kovesi.
Sefa DNA s-a mai intrebat cum se poate ca un suspect sa achizitioneze o casa de sase milioane de euro in Franta si ofiterii de informatii SIE sa nu afle aceasta informatie si sa nu sesizeze DNA.
"Nu pot sa imi explic de ce de la SIE in ultimii ani nu am primit vreo sesizare. Mi-e greu sa cred ca ofiterii SIE nu au informatii. In 2015, din 5988 de dosare, 90 au avut la baza sesizari SRI, 22 au avut la baza sesizari DIPI (MAI) si 4 de la Directia de Informatii a Armatei, insa de la SIE nu am avut nici o informare".
Kovesi a mai spus ca situatia continua chiar daca cei mai multi dintre inculpatii anchetati de DNA isi deschid conturi in strainatate sau exista firme straine anchetate in tara lor pentru mita data in Romania.
Raspunsul SIE nu a intarziat sa apare: "SIE nu monitorizeaza cetatenii romani aflati in strainatate, aceasta practica fiind una specifica fostei Securitati, asa cum nu monitorizeaza conturile si transferurile bancare, achizitiile imobiliare sau de alta natura efectuate de cetatenii romani in strainatate", i-a raspuns SIE sefei DNA intr-un comunicat remis presei.
"Informatiile SIE nu se pot constitui in probe in instanta, intrucat sunt obtinute prin surse umane cetateni straini, cu mijloace si metode specifice, care nu pot fi dezvaluite nimanui si in nicio imprejurare", spune SIE intr-un comunicat remis presei si citat de Hotnews, mentionand ca "acest tip de informatii sunt transmise spre completare, validare si exploatare acelor institutii ale statului cu atributii si posibilitati legale, in speta SRI, MAI, ONPCSB, etc". In cursul cercetarii informative, SIE obtine, "tintit sau colateral, si informatii referitoare la intentii de incalcare a legii de catre persoane fizice sau juridice romane sau straine", se precizeaza in comunicat.
In raspunsul oferit presei, SIE afirma ca isi desfasoara activitatea in concordanta cu prevederile legale si o critica pe sefa DNA ca punctul sau de vedere "este generat de o neintelegere a specificului pe care il incumba activitatea de informatii externe/ spionajul".
Potrivit comunicatului SIE, Serviciul primeste in mod curent si raspunde "cu promptitudine" la solicitari punctuale de verificare vizand entitati economice, persoane fizice sau juridice cu interese de afaceri in Romania (credibilitate actionari, implicare in actiuni ilegale conexe traficului de droguri, finantarea organizatiilor teroriste, etc.). In perioada de referinta, SIE a raspuns la 30 astfel de solicitari, beneficiarii principali fiind, de asemenea, SRI si MAI, se mai spune in materialul remis presei.
"In contextul in care SIE nu are acces la activitatea sau dosarele aflate in lucru la DNA sau la identitatea suspectilor din aceste dosare, in intervalul temporal la care face trimitere procurorul sef DNA, SIE nu a primit nicio solicitare de verificare sau obtinere de informatii vizand vreo persoana fizica sau juridica cercetata pentru fapte de coruptie", raspunde SIE.
Potrivit serviciului, "institutia este angrenata in zone care nu pot fi accesate pe alta cale, in speta atunci cand informatiile nu pot fi obtinute pe canale legale cum sunt cele generate de cooperarea politieneasca, schimbul de date intre institutii cu atributii de control financiar, mecanisme judiciare sau, in unele situatii, chiar prin abonamente la baze de date publice. Totodata, in acord cu specificul si misiunea sa, Serviciul de Informatii Externe desfasoara o activitate care are ca prioritate preventia, prin avertizarea timpurie a beneficiarilor in legatura cu intentii ale entitatilor ostile care pot aducere atingere securitatii nationale sau intereselor Romaniei. In acord cu tratatele internationale la care Romania este parte, SIE nu desfasoara activitate specifica pe spatiile aliate (UE, NATO), ca urmare nu desfasoara activitate specifica nici in Franta, stat mentionat ca exemplu de procurorul sef DNA. Orice actiune pe spatiile aliate se desfasoara doar in parteneriat cu structurile de informatii locale si strict in limita competentelor serviciilor de informatii, asa cum sunt acestea prevazute si intelese in Comunitatea Informativa Nord-Atlantica/UE."
"Activitatea de spionaj este ilegala raportat la statul tinta", spune SIE. Potrivit comunicatului de presa, un serviciu de spionaj nu poate obtine, in strainatate, in mod autonom si legal, documente clasificate, baze de date, evidente, date despre conturi, transferuri bancare, etc.
"Accesul se poate realiza prin intermediul surselor umane, persoane recrutate si gestionate conspirat si legendat si care, prin actiunile lor, incalca legislatia statului de origine, savarsind infractiunea de spionaj/tradare. Activitatea de spionaj este o resursa foarte importanta a statului, focalizata pe obtinerea de informatii secrete, protejate de state/entitati, vizand amenintari la adresa securitatii nationale", se mai arata in raspunsul SIE.
"In cursul cercetarii informative, SIE obtine, tintit sau colateral, si informatii referitoare la intentii de incalcare a legii de catre persoane fizice sau juridice romane sau straine. Astfel, in cursul anului 2015 si in primele luni ale anului 2016, SIE a transmis catre SRI, MAI, ONPCSB, ANAF, MApN/DGIA sau alti beneficiari 35 note informative/ semnalari/ alerte vizand aspecte corelate fenomenului de coruptie/ infractiunilor economice. Totodata, in acelasi interval de timp, SIE a transmis beneficiarilor legali 10 materiale (analize strategice/ buletine tematice/ note de informare) pe subiecte vizand riscuri la adresa securitatii economice (inclusiv aspecte privind economia subterana, perpetuarea coruptiei)", a precizat SIE in replica data sefei DNA prin intermediul presei.
