Pe aceeași temă
În articolul din ziarul german Augsburger-allgemeine semnat de Istvan Deak se mai arată că preluarea mandatului în urmă cu șapte ani a născut ”multe speranțe și așteptări” dar că ”nu toate au fost împlinite până astăzi”.
Ideile principale din articol, în traducerea G4Media.ro:
Klaus Iohannis conduce de șapte ani România în calitate de președinte. Preluarea mandatului a născut multe speranțe și așteptări. Nu toate au fost împlinite până astăzi.
Cândva era un purtător de speranța pentru Europa: președintele României Klaus Iohannis, membru al minorității germane, care este un european convins și dorea să lupte împotriva corupției.
Între timp, are de luptat cu turbulențe politice în propria țară și nu reușește să impună în România reformele profunde. Nu puțini din compatrioții lui Iohannis își pun speranțele deja într-un posibil urmaș a lui Iohannis.
Iohannis este pentru mulți români un politician neobișnuit. Nu este gălăgios, evită scandalurile. În 2014 a candidat din partea PNL si a câstigat președinția. Fostul primar din Sibiu a promis “pas cu pas o Românie normală și educată”.
Victoria lui Iohannis in 2014 a fost o surpriză. Premierul de atunci, Victor Ponta era clar favorit. Iohannis nu a facut o campanie extraordinară. Fostul profesor de fizică a avut dificultăți să explice cum a dobândit cinci imobile.
El a explicat că a dat meditații și că altii ar trebui sa se întrebe de ce nu le-a reusit si lor sa faca la fel ca el. Raspunsul la aceasta intrebare a produs ecou negativ peste ani. In primii doi ani de mandat a fost vazut rar in public. Era considerat si arogant si opozitia l-a numit “Mutul”.
Vizitele lui private în străinătate au fost criticate în mod repetat. Pasivitatea președintelui a fost un motiv pentru care PSD a câștigat alegerile în 2016. Fostul șef al PSD Liviu Dragnea a mutilat în urma alegerilor reformele in justitie si acest fapt a tras un semnal de alarmă la Bruxelles.
Guvernarea postcomunistă a avut ca obiectiv paralizarea tuturor institutiilor importante. Socialdemocratii au incercat demiterea din functie a Laurei Codruta Kovesi. Abia atunci Johannis a devenit mai activ dar a fost învins în 2018 când, la presiunea guvernului, a fost nevoit să o demită pe Kovesi.
Mulți români au protestat. Iohannis a pierdut simpatizanți. În ceea ce priveste politica externa, Președintele a urmat clar linia UE si pro NATO. Încă de la inceput a cautat contactul cu Angela Merkel. Mai târziu chiar cu Donald Trump.
În timpul mandatului sau Iohannis a lucrat la imbunatatirea imaginii Romaniei in strainatate. Corectarea situatiei interne a trecut pe plan secund. In campania pentru al doilea mandat a mizat pe conflictul cu PSD.
Neoficial era văzut ca șef al PNL. Totodată, lui Iohannis îi era clar ca nu are nicio sansa la candidatura pentru președinție dacă ar candida împotriva Laurei Codruta Kovesi. Astfel, el a susținut cu succes candidatura lui Kovesi pentru postul de procuror european.
Atunci, evenimentele au luat o turnură spectaculoasă. În mai 2019 seful PSD a fost condamnat. A fost o victorie pentru justitie și o clară victorie pentru Iohannis. Romanii l-au reales. Participarea la vot a fost foarte scăzută. Lupta împotriva COVID a fost la început scena perfectă pentru Iohannis.
Faptul că Iohannis si PNL au colaborat cu PSD în 2014 este o chestiune mai întotdeauna dată uitării. (…) Iohannis nu a fost niciodata omul care să emoționeze masele de oameni. El folosește un limbaj de lemn.
Principala problemă a celor 7 ani de mandat este că nu a realizat nimic hotărât cu temele mari.
Despre migratie și faptul că în Dunare mor oameni la granita Serbia Romania nu se discuta nimic. Despre migrația săraciei în Europa de vest nu se discută nimic. Peste cinci milioane de romani (25% populatia tarii) au emigrat în vest.
În anul 2021 temele gender si sexuale sunt un subiect tabu la scoli exact în țară unde sunt cele mai multe mame minore din Europa. Și sansa unei reconcilieri istorice cu Ungaria a fost ratată.
Iohannis a utilizat retorica populistă la adresa minorității maghiare și a turnat gaz pe foc.
Pentru cei 3 ani rămași din mandat – cel premiat in 2018 cu premiul Franz Josef Strauss, Kaiser Otto 2020 si Karlspreis 2020, va trebui sa incerce sa reformeze fara zgomot propriul partid. Luptele interne din PNL vor ajuta doar PSD.
