Pe aceeași temă
Numărul celor care au o opțiune clară de vot în cazul în care alegerile ar fi duminica viitoare a ajuns la 72% din respondenți (cu 11% mai mult decât la precedentul studiu) ceea ce înseamnă că evenimentele recente au influențat substanțial opțiunile de vot, scrie Stiripesurse.ro
După anunțul oficial al candidaturii pentru un al II-lea mandat de președinte al României, cota președintelui Klaus Iohannis a explodat. El a ajuns la 43% față de 39% în studiul din luna aprilie.
El este urmat la foarte mare distanță de liderul ALDE, Călin Popescu Tăriceanu, cu doar 22%. De remarcat că președintele Senatului României stagnează în opțiunile de vot, dar cu un scor aproape triplu față de propriul partid - asta înseamnă că ALDE înseamnă în opțiunea electoratului pur și simplu persoana lui Călin Popescu Tăriceanu. De remarcat că vorbim de omul care poate deveni președintele interimar al României în cazul în care Coaliția PSD-ALDE-UDMR-Minorități Naționale ar decide suspendarea din funcție a președintelui Klaus Iohannis în scandalul revocării procurorului-șef al DNA.
În cazul președintelui PSD, Liviu Dragnea, vorbim de o adevărată prăbușire în opțiunile alegătorilor după a II-a condamnare în Dosarul angajărilor ilegale de la CJ Teleorman. Acesta a ajuns la cota 12% - față de 22% față de studiul din aprilie și deci la jumătate din cât are aliatul său, Călin Popescu Tăriceanu și în condițiile în care PSD continuă să domine scena politică cu 37% - adică Liviu Dragnea are de mai mult de 3 ori mai puțin decât scorul partidului pe care îl conduce autoritar.
- Klaus Iohannis 43%
- Călin Popescu Tăriceanu 22%
- Liviu dragnea 12%
- Dacian Cioloș 10%
- Kelemen Hunor 3%
- Eugen Tomac 2%
- Alt candidat 8%
Așadar, Tăriceanu are de trei ori mai mult decât ALDE, iar Dragnea de trei ori mai puțin decât PSD.
De remarcat și ascensiunea interesantă a lui Dacian Cioloș. Fostul premier tehnocrat, acum șef al partidului Mișcarea România Împreună (MRÎ) a săltat de la 4% în aprilie la 10% în iunie - mai mult decât dublu față de aprilie și de două ori mai mult decât propriul partid.
Șefii PMP și al UDMR, Eugen Tomac și Kelemen Hunor și-au păstrat intențiile de vot anterioare, dar sub intenția de vot a partidelor pe care le conduc.
