Pe aceeași temă
„Nu am discutat, dar pe urmă am aflat că vreți să mă întrebați așa ceva și l-am întrebat pe domnul președinte, care mi-a spus că nu știe, dar cu siguranță lucrurile sunt pe făgașul normal, instanțele deliberează și se va da un verdict în această chestiune. Mai mult nu a putut să-mi spună. Nici nu cred că este treaba președinților, personal, să se ocupe de cei care fug de justiția românească”, a a răspuns Klaus Iohannis, într-o conferință de presă comună cu președintele sârb, întrebat dacă a discutat cu omologul său, Alexandr Vucic, despre eventuale soluții de extrădare a lui Sebastian Ghiță, care a fugit din România pentru a se sustrage urmăririi penale și s-a refugiat în Serbia.
„Eu nu am prea multe date în acest sens, dar organele juridice se ocupă de această chestiune. Când domnul președinte mi-a pus această întrebare, am transmis-o mai departe ministrului justiției și vom primi în cursul acestei zile răspuns la întrebarea dumneavoastră”, a adăugat președintele Serbiei.
Sebastian Ghiță a fugit din țară în decembrie 2016, de cinci dosare de corupție El a fost prins în luna aprilia a anului trecut în Serbia după ce a dispărut de sub nasul poliţiştilor de la Operaţiuni Speciale care îl filau într-o anchetă a DNA, transmite Digi 24. Când a fost prins, după patru luni, fostul deputar era însoţit de fratele său, Alexandru Ghiţă, şi le-a prezentat poliţiştilor acte de identitate false - un paşaport şi un permis auto de Slovenia.
Ras în cap şi cu barbă, Ghiţă, le-ar fi spus poliţiştilor, în limba engleză, că este un student din Slovenia. Chiar şi cu acest indiciu, al unui sloven care habar nu are limba sârbă, ar fi fost suficient pentru poliţiştii sârbi să intre instant în alertă, însă conform Poliţiei Române, prinderea lui Ghiţă nu a fost întâmplătoare, ci a fost rezultatul colaborării autorităţilor române cu nu mai puţin de 10 ţări prin care Ghiţă ar fi trecut sau ar fi avut legături, de când a fugit din România.
În prezent, întrele cele două țări are loc un proces greo de extrădare, pentru că mai întâi trebuie să îşi urmeze cursul ancheta privind infracţiunea de folosire a actelor false.
Deşi România nu are un tratat direct de extrădare cu Serbia, Ministerul Justiţiei a explicat că procedura funcţionează în baza Convenţiei Europene privind extrădarea, la care ambele state sunt semnatare.
