Pe aceeași temă
Moderatorul discuției, jurnalistul Klaus-Dieter Frankenberger, de la Frankfurter Allgemeine Zeitung, l-a întrebat de ce e așa de ușor ca Uniunea Europeană să fie demonizată, dacă este o construcție bună pentru cetățenii europeni.
Iohannis a subliniat că liderii europeni trebuie să prezinte avantajele de care se bucură cetățenii, pentru a stăvili valul de euroscepticism care se manifestă în ultimul timp. Însa una dintre cauze prin care UE este percepută ca o instituție excesiv de birocratică o constituie chiar presa. 3 mai fiind chiar Ziua Libertății Presei, președintele român le-a transmis felicitări jurnaliștilor prezenti.
„Am doua raspunsuri principale si mai multe secundare. Tu, ca jurnalist, stii foarte bine asta. Niciun cetatean european nu cunoaste personal un politician european. Majoritatea isi iau informatiile din presa. Apropo, astazi este Ziua Presei Libere, deci felicitari jurnalistilor din sala.
Dar media are anumite reguli, una dintre ele este, din pacate, good news is no news, bad news is sensational (o stire pozitiva nu e o stire, o stire negativa e senzational - n.r.) . Deci daca deschizi un ziar, televizorul, uneori auzi stiri pozitive, dar de cele mai multe ori auzi de o criza, o inundatie, un atentat, ceva dificil, amenintator.
Nu auzi foarte des, de exemplu, ca piata unica a crescut si a creat o Uniune mai buna si mai competitiva. Nu auzi asa ceva la stiri. Deci acesta e un motiv. Asta nu inseamna ca trebuie sa schimbam media, ci felul in care noi, politicienii, reusim sa cream o imagine pozitiva", si-a explicat Iohannis opinia.
Un al doilea motiv, spune presedintele, ar fi ca politicienii dau vina pe UE cand nu livreaza proiectele pe care le promit cetatenilor.
„Merg la Bruxelles și spun că totul e bine, avem o Uniune bună, puternică si vom continua. Apoi, vin alegerile si ei vin acasă si electoratul întreabă «de ce n-ai facut autostrada?» si răspunsul e: «cei de la Bruxelles nu m-au lasat».
Sa dai vina pe Uniune e un lucru comun si multi politicieni o fac, asa ca oamenii devin confuzi. Daca politicenii spun ca UE ne creează probleme, atunci avem o problema. Noi trebuie sa fim onesti sa spunem ca poate nu a fost un proiect bun, ca nu am stiut sa-l aplic, dar nu sa dam mereu vina pe Bruxelles. Au si ei defecte, dar nu sunt de vina pentru tot”, a mai spus Iohannis.
Legat de modul in care crede el ca ar trebui sa se dezvolte Uniunea in viitor, presedintele a indicat expansiunea si integrarea completa a noilor state.
„Pentru tara mea cea mai mare realizare in ultimele decenii a fost aderarea la UE si extinderea UE nu aduce avantaje doar pentru nou-veniti, dar si pentru Europa. Trebuie sa continuam extinderea, avem Balcanii de Vest care asteapta sa fie acceptati. Trebuie sa facem Uniunea noastra nu numai mai mare, dar si mai puternica si nu inteleg prin asta doar economic, ci si din punct de vedere al securitatii, al integrarii”, a spus Iohannis.
Totodata, el crede ca mai multe pozitii de conducere de la nivelul UE ar trebui votate direct de cetateni, pentru a le arata ca ei sunt cei care decid si opinia lor conteaza.
In plus, Iohannis a mai spus ca UE la acest moment nu este un actor cu o voce puternica la nivel mondial, ceea ce el spera sa se intample.
„Ghiciti ce? Eu vreau ca UE sa fie un actor important. Din pacate, UE e extrem de puternica economic, dar ca politica mondiala avem o voce slaba si asta trebuie sa se schimbe considerabil. Trebuie ca UE sa devina un actor global, sa-si construiasca acest rol.
Avem drum lung in fata pana cand vom ajunge din nou un actor global relevant, dar o putem face si trebuie sa o facem”, a mai spus Iohannis.
