Pe aceeași temă
Președintele Klaus Iohannis a avut miercuri o convorbire telefonică cu președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, căruia i-a transmis că, potrivit unui comunicat al Administrației Prezidențiale.
Administrația prezidențială a comunicat că președinții României și Ucrainei au purtat miercuri o convorbire telefonică în cadrul căreia a transmis că „noua lege a minorităților naționale a creat preocupare și nemulțumire la nivelul autorităților române” și i-a cerut rezolvarea situației.
Iohannis și Zelenski au convenit ca miniștrii de Externe din România și Ucraina să se întâlnească și să caute soluții pentru garantarea drepturilor minorității române din Ucraina:
”Președintele Zelenski a exprimat întreaga deschidere pentru identificarea de soluții, astfel încât comunitatea românească din Ucraina să beneficieze, în oglindă, de aceleași drepturi de care se bucură comunitatea ucraineană din România”, se arată în comunicatul citat.
Cei doi președinți au discutat și despre ajutorul dat de România după invazia rusă în Ucraina, iar Iohannis a transmis că România va ajuta Ucraina ”atât timp cât va fi nevoie”.
La rândul său, președintele Ucrainei a scris pe rețelele sociale despre convorbirea telefonică cu Klaus Iohannis, insistând însă pe cooperarea în domeniul apărării. Problema drepturilor minorităților, în special în domeniul educației și al învățământului în limba română nu a fost menționat de Zelenski în ostarea de pe Twitter.
„Împreună cu Klaus Iohannis am convenit asupra pașilor pentru dezvoltarea în continuare a cooperării ucraineano-române , în primul rând în sectorul apărării. Am mulțumit României pentru solidaritate și sprijin pentru a rezista agresiunii ruse. Am discutat #PeaceFormula și problemele agendei bilaterale”, a scris Zelenski pe Twitter.
<blockquote class="twitter-tweet"><p lang="en" dir="ltr">Together with <a href="https://twitter.com/KlausIohannis?ref_src=twsrc%5Etfw">@KlausIohannis</a> we agreed on steps to further develop 🇺🇦-🇷🇴 cooperation, primarily in the defense sector. I thanked Romania for its solidarity and support in resisting Russian aggression. We discussed <a href="https://twitter.com/hashtag/PeaceFormula?src=hash&ref_src=twsrc%5Etfw">#PeaceFormula</a> and issues of the bilateral agenda.</p>— Володимир Зеленський (@ZelenskyyUa) <a href="https://twitter.com/ZelenskyyUa/status/1610634531551199236?ref_src=twsrc%5Etfw">January 4, 2023</a></blockquote> <script async src="https://platform.twitter.com/widgets.js" charset="utf-8"></script>
Comunicatul integral al Președinției:
Președintele Klaus Iohannis a exprimat profunda îngrijorare și preocupare față de continuarea atacurilor armatei ruse asupra obiectivelor civile și a infrastructurii critice ale Ucrainei, care reprezintă crime de război conform dreptului internațional umanitar, și a condamnat ferm atacurile aeriene neîncetate ale Rusiei, care au lăsat Ucraina în întuneric și frig.
Președintele României a reamintit sprijinul consistent și multidimensional acordat de țara noastră, atât prin asistență directă, sprijin pentru refugiați, furnizarea de generatoare, respectiv facilitarea tranzitului de cereale, cât și prin susținerea integrării europene a Ucrainei, a adoptării sancțiunilor împotriva Rusiei și, respectiv, a acțiunilor vizând izolarea internațională a Rusiei. În context, Președintele Klaus Iohannis a reiterat faptul că România va continua să acționeze pentru a ajuta Ucraina și poporul ucrainean, atât timp cât va fi nevoie.
Președintele României s-a referit pe larg la recenta lege a minorităților naționale adoptată de Ucraina, care a creat preocupare și nemulțumire la nivelul autorităților române și al reprezentanților comunității române din Ucraina. Președintele Klaus Iohannis i-a solicitat Președintelui Zelenski identificarea rapidă de soluții care să răspundă și să remedieze aceste preocupări. În acest sens, cei doi Președinți au agreat ca în perioada imediat următoare miniștrii de externe ai celor două țări să aibă discuții cu privire la soluționarea bilaterală a aspectelor menționate.
De asemenea, Președintele Klaus Iohannis a reiterat sprijinul României pentru parcursul european al Ucrainei și a salutat reformele implementate, în conformitate cu angajamentele asumate în relația cu Uniunea Europeană.
La rândul său, Președintele Ucrainei a transmis mulțumiri pentru sprijinul multidimensional și extrem de consistent acordat de România încă de la începutul războiului și a subliniat necesitatea continuării susținerii Ucrainei, mai ales în contextul în care atacurile Rusiei sunt tot mai agresive, cu impact grav asupra populației și a infrastructurii civile.
În ceea ce privește aspectele legate de minoritatea românească, Președintele Volodîmîr Zelenski a exprimat întreaga deschidere pentru identificarea de soluții, astfel încât comunitatea românească din Ucraina să beneficieze, în oglindă, de aceleași drepturi de care se bucură comunitatea ucraineană din România.
Legea discriminatorie pentru minoritatea română
Votată pe 13 decembrie în Rada ucrainenană, legea minorităților a fost promulgată de către președintele Zelenski deși conține prevederi care defavorizează minoritățile naționale forțnd o asimilare a acestora și pierderii identității.
Reprezentata minorității române din Ucraina, Aurica Bojescu, președinta Centrului Bucovinean Independent de Cercetări Actuale din Cernăuți, a declarat pentru Libertatea, că în primul rând această lege nu respectă Constituția Ucrainei iar principalele probleme și consecințe, din perspectiva reprezentanților minorității românești din Ucraina sunt:
În noua lege, ca bază s-a luat tot legea educației din 2017, care nu permite copiilor de diverse etnii să studieze integral materiile în limbile lor (mai puțin limbă și literatură ucraineană), deși până în 2017 se putea.
Se păstrează ideea de „cote lingvistice în educație”: tot mai multe discipline învățate în limba ucraineană obligatoriu și tot mai puține în limba maternă.
Efectul va fi acela că limba română va fi tot mai puțin vorbită în Ucraina.
„Trebuie să revenim la normele constituționale” „Avem o poziție comună a Uniunii Interregionale «Comunitatea Românească din Ucraina», care reunește mai multe organizații nonguvernamentale inclusiv Centrul Bucovinean Independent de Cercetări Actuale, de a susține doar acele proiecte de legi care nu duc la restrângerea conținutului și domeniului de aplicare a drepturilor și libertăților existente la momentul adoptării Constituției Ucrainei din 1996 (art. 22)”, a explicat Bojescu pentru Liberatea.
MAE român critică dur noua lege a minorităților din Ucraina
Pe 22 decembrie, Ministerul român al Afacerilor Externe (MAE) a transmis Kievului o analiză extrem de critică după adoptarea legii privind minoritățile naționale din Ucraina, considerând „regretabil” că actul normativ a fost adoptat fără consultarea Comisiei de la Veneția și a comunității românești din Ucraina.
Poziția a fost transmisă de ministrul Bogdan Aurescu omologului său ucrainean, Dmitro Kuleba, alături de o listă de prevederi despre care partea română spune că „pot avea un impact negativ, prin raportare la standardele europene”.
MAE amintește că în Avizul formulat la 17 iunie 2022 privind cererea de aderare a Ucrainei la Uniunea Europeană, Comisia Europeană a indicat, între pașii care trebuie îndepliniți, finalizarea reformei cadrului legislativ privind drepturile persoanelor aparținând minorităților naționale, conform recomandărilor Comisiei de la Veneția, și adoptarea imediată de mecanisme de implementare eficiente.
„Ministerul Afacerilor Externe consideră regretabil faptul că legea a fost adoptată în absența unei noi consultări a Comisiei de la Veneția a cărei opinie ar fi contribuit în mod cert la asigurarea unui text cuprinzător și clar din perspectiva standardelor juridice europene în materie, inclusiv prin verificarea modului în care recomandările sale anterioare sunt reflectate în textul normativ. De asemenea, este regretabil faptul că legea a fost adoptată în absența unei consultări adecvate a reprezentanților comunității române din Ucraina, așa cum a solicitat partea română”, se arată într-un comunicat al MAE.
Ministerul de Externe le cere autorităților ucrainene să consulte Comisia de la Veneția chiar și în acest stadiu și să pună în aplicare, pe deplin, recomandările acesteia, având în vedere faptul că legea prevede un termen de șase luni pentru intrarea sa în vigoare.
Ministerul Afacerilor Externe reamintește totodată că aspectele care țin de remedierea și garantarea drepturilor persoanelor aparținând comunității române din Ucraina au fost constant ridicate în dialogul cu partea ucraineană inclusiv la cel mai înalt nivel, precum cel mai recent cu ocazia întâlnirii din data de 10 noiembrie 2022 a premierilor celor două state de la Vicovu de Sus – Krasnoilsk, respectiv la întâlnirea din 29 noiembrie 2022, din marja Reuniunii miniștrilor de externe NATO de la București, a miniștrilor de externe ai României și Ucrainei.
Partea română a invocat permanent în contactele cu partea ucraineană promisiunea Președintelui Ucrainei conform căreia persoanele aparținând comunității române din Ucraina vor beneficia de același tratament de care beneficiază în România persoanele aparținând comunității ucrainene.
Într-adevăr situația românilor din Ucraina nu este foarte bună, demnitarii de la Kiev trecându-i în statistici de multe ori drept moldoveni iar limba e denumită moldovenească.
