Pe aceeași temă
„Există o preocupare legitimă pentru Delta Dunării, însă nu trebuie să amestecăm îngrijorarea și măsurile concrete pentru prezervarea Biosferei Delta Dunării, pentru prezervarea biodiversității, nu trebuie să le amestecăm cu diverse abordări politice de moment. Dați-mi voie să vă spun că pe acel canal Bîstroe se draghează de ani de zile, fiindcă ucrainenii îl folosesc pentru navigare. Evident că aceste chestiuni sunt limitate de înțelegeri internaționale și trebuie respectate de toate părțile. Pentru a ști ce se întâmplă acolo, e nevoie să vorbim cu ucrainenii. Doar că acest lucru nu s-a prea întâmplat.
Am văzut că la noi o serie întreagă de politicieni s-au inflamat fără să verifice ce se întâmplă în fapt acolo și afirmațiile făcute de dumneavoastră sunt preluate, sigur, de la unii politicieni de-ai noștri care cred că au simțit o ocazie să se profileze un pic mai mult în spațiul public românesc, probabil în vederea alegerilor care vor avea loc anul viitor.
„Politicienii noștri, înainte să țină discursuri inflamate, să lase experții să vadă ce se întâmplă real acolo”
Ucrainenii au solicitat să existe discuții la nivel de expert și cu Ministerul Transporturilor, și cu Ministerul Mediului, și pe alte paliere, pe Externe, evident. Aceste discuții nu au avut loc, dar ai noștri, inflamați și hotărâți, fac afirmații care nu au încă un fundament dovedit. Ucrainenii afirmă că ei draghează pentru întreținere și nu pentru altceva. Dacă este așa sau nu, e bine să se verifice, dar cred că este legitim să se verifice împreună cu ei. Până la urmă, este teritoriu național ucrainean.
Și cred că este foarte bine ca politicienii noștri, înainte să țină discursuri inflamate, să lase experții și specialiștii să vadă ce se întâmplă real acolo, dacă se respectă sau nu se respectă legislația internațională, să se discute în bilateral, dar și cu Comisia Europeană, pentru a lua măsurile care se impun. Nu cred că în acest moment este potrivit să atacăm ucrainenii pe baza unor date incerte. Ei acum nu au nevoie să fie certați, au nevoie de sprijin, tocmai asta am spus înainte și tocmai asta am discutat la Summit.
Nu mă înțelegeți greșit, nu vreau absolut deloc să se tolereze lucrări care pun în dificultate biodiversitatea Deltei Dunării, dar nici nu pot să cred că este bine să ne ambalăm fără să știm exact despre ce vorbim aici. Eu cred că multe declarații care s-au făcut în ultimele zile sunt și nepotrivite, și neproductive, și invit pe toți cei care sunt preocupați să aștepte până când experții se întâlnesc, discută, verifică, concluzionează și vin cu un plan de măsuri. Este, după părerea mea, abordarea cea mai corectă și, până la urmă, cred că este și abordarea care ne duce la rezultate. Și ucrainenii probabil fac lucrări că vor ceva, și noi știm foarte bine ce vor. Cum porturile lor la Marea Neagră sunt blocate de ruși, ei vor să iasă undeva cu marfa lor. Cred că este de înțeles.
Dar și noi avem pretenții ca Delta Dunării să fie prezervată și protejată. Și asta este foarte bine de înțeles, dar calea pentru asta este, ca de obicei, calea diplomatică, calmă și cu experți”, a explicat Iohannis.
„Despre lucrări voi fi înștiințat atunci când îmi confirmă experții ce anume lucrări se fac. Așa, că se fac lucrări, ştim, știe și Ministerul Transporturilor cam din octombrie. Deci nu e nicio noutate. Ei ne-au anunțat oficial că vor să facă lucrări de dragare, de întreținere și că vor să folosească canalul Bîstroe pentru a-și exporta marfă și noi le-am dat un acord provizoriu până când lucrările se clarifică și această chestiune a fost comunicată și Comisiei Europene. Deci nu-i absolut nimic nou aici. Cei care au încercat să facă o mare problemă din asta nu cred că au înțeles miza acestei perioade și nici nu mi se pare că preocuparea pentru Deltă este preocuparea numărul unu pentru ei”, a mai precizat președintele.
Klaus Iohannis a remarcat că astfel de discuții pot duce la o „oarecare tensionare a relațiilor bilatarale” și în acest caz unii vor fi mulțumiți și alții nemulțumiți. „Dar pot să vă spun sigur că vor fi unii care se bucură, și aceia vor fi la Moscova”.
Ucraina recunoaște oficial adâncirea Canalului Bâstroe
Ministrul adjunct al Infrastructurii din Ucraina, Iuri Vaskov, a declarat miercuri, pentru agenția Reuters, că Ucraina nu a încălcat niciun acord prin adâncirea canalului Bâstroe de la Dunăre, pentru a-şi majora exporturile de alimente de la porturile sale fluviale, şi este pregătită să-i arate României activitatea desfăşurată.
Ucraina, care a fost invadată de Rusia în urmă cu un an, a anunţat săptămâna trecută că pescajul navelor care traversează prin canalul Bâstroe a fost adâncit de la 3,9 metri la 6,5 metri.
„Am notificat oficial partea română în august 2022 că vom efectua operaţiuni de dragare, cum ar fi eliminarea sedimentelor, şi nu am primit comentarii”, a afirmat Vaskov.
La mijlocul anilor ’90 canalul avea o adâncime de 6,5 metri, dar în ultimii ani Ucraina nu a efectuat operaţiuni de dragare, ceea ce a avut ca rezultat acumularea de aluviuni.
„Nu vedem nicio problemă – nu este o nouă construcţie, ci o adâncire operaţională”, a declarat Vaskov, adăugând că operaţiunile de dragare sunt menite să menţină canalul suficient de adânc pentru a permite nave cu un pescaj de până la 6,5 metri.
Ucraina transportă cereale pe canalul Bâstroe, deoarece dezvoltă rute alternative pentru exporturile sale, în timp ce accesul la porturile sale de la Marea Neagră a fost limitat de la invazia Rusiei.
„Anterior, nu a fost necesară creşterea adâncimii (canalului). Acum există o astfel de necesitate”, a explicat oficialul ucrainean.
El a spus că aglomeraţia ridicată de la porturile de la Dunăre şi cozile lungi de la canalul românesc Sulina sunt principalele motive ale deciziei.
Ucraina, care şi-a majorat semnificativ exporturile prin porturile sale de la Dunăre, de 1,5 milioane de tone pe lună de la invazia Rusiei, speră că un canal mai adânc va permite să fie exporte lunar încă 500.000 tone.
Anterior, Ucraina a dezvoltat un plan de adâncire a canalului la 8,2 – 8,3 metri, care ar putea fi implementat în viitor.
„Există de mulţi ani un astfel de proiect, dar în acest moment nu este implementat. Aici nu a fost de acord România cu implementarea proiectului”, a explicat Vaskov.
„Este în interesul economic al Ucrainei şi este necesar pe termen mediu, dar discuţiile încă sunt în derulare”. Orice acţiune ar putea fi efectuată când va exista un acord cu România, a adăugat oficialul ucrainean.
România este un partener important economic al Ucrainei şi exportatorii au transportat anul trecut 8,6 milioane de tone de cereale ucrainene prin portul românesc Constanţa de la Marea Neagră.
.jpg)
