Pe aceeași temă
„Ne propunem ca legăturile noastre strânse pe linie de securitate şi apărare să fie dublate de o cooperare economică robustă şi fructuoasă, pe măsura potenţialului”, a spus președintele.
„Polonia este un prieten apropiat şi de lungă durată, un partener strategic cheie şi un aliat de încredere al României. Ne leagă interese strategice şi de securitate comune solide, consolidate de actualul context foarte tensionat de securitate regională. (...) Remarc, îndeosebi, nivelul foarte ridicat al cooperării bilaterale în domeniul securităţii, atât din perspectiva relaţiilor bilaterale, cât şi la nivel aliat. Ne propunem ca legăturile noastre strânse pe linie de securitate şi apărare să fie dublate de o cooperare economică robustă şi fructuoasă, pe măsura potenţialului oferit de cele două economii. Polonia este unul dintre cei mai importanţi parteneri comerciali ai României din regiune: în anul 2022, schimburile comerciale bilaterale au atins un nivel record de aproape 11 miliarde de euro”, a spus şeful statului, după întrevederea cu premierul guvernului Poloniei, Mateusz Morawiecki, care efectuează o vizită la Bucureşti.
Klaus Iohannis s-a declarat convins că şedinţa comună a Guvernelor României şi Poloniei, desfăşurată marţi, a fixat obiectivele de atins pentru extinderea şi diversificarea în continuare a cooperării româno-polone în cât mai multe domenii.
„Salut adoptarea Declaraţiei comune dintre cei doi şefi de guvern, precum şi semnarea acordurilor bilaterale sectoriale”, a spus preşedintele. Şeful statului a mai spus că împreună cu oficialul polonez a reiterat condamnarea fermă a agresiunii rusești împotriva Ucrainei şi că numai guvernul de la Kiev poate decide parametrii unor discuţii de pace cu Rusia.
„România şi Polonia îşi vor menţine fără echivoc susţinerea pentru Ucraina, atât cât va fi necesar. După cum se cunoaşte, de la începutul acestui război, România a fost în prima linie de acţiune pentru sprijinirea Ucrainei şi a populaţiei ucrainene”, a afirmat Iohannis. Preşedintele a convenit cu premierul polonez necesitatea consolidării coordonării bilaterale şi în cadrul Uniunii Europene şi al NATO pentru continuarea susţinerii depline a Ucrainei.
„În acelaşi timp, am agreat să intensificăm susţinerea pentru partenerii cei mai vulnerabili şi cei mai afectaţi de conflict din regiune, în special Republica Moldova”, a adăugat el. Discuţiile au vizat şi situaţia de securitate din regiunea Mării Negre şi de pe Flancul Estic.
„Am reafirmat angajamentul statelor noastre de a colabora în continuare pentru implementarea deciziilor Summitului NATO de la Madrid în ceea ce priveşte întărirea posturii aliate de descurajare şi apărare de pe Flancul Estic”, a mai spus președintele Iohannis. Klaus Iohannis a reafirmat aprecierea României pentru susţinerea activă din partea Poloniei în privinţa Schengen. Totodată, cei doi oficiali au reiterat sprijinul comun pentru avansarea parcursului european al Ucrainei şi al Republicii Moldova, ca state candidate la Uniunea Europeană.
Şeful statului a prezentat priorităţile României pentru Summitul Iniţiativei celor Trei Mări care va avea loc la Bucureşti, în septembrie, şi pentru Forumul de Afaceri al Iniţiativei. „Am evidenţiat relevanţa strategică a proiectelor de infrastructură promovate în cadrul Iniţiativei celor Trei Mări, îndeosebi a proiectelor Rail2Sea şi Via Carpathia”, a precizat Klaus Iohannis.
Colaborare în domeniul apărării
Premierul polonez Mateusz Morawiecki a afirmat, marţi, la Bucureşti, că România va fi cooptată într-un mare proiect privind producția de arme, finanțat cu bani de la UE.
Polonia a obținut o finanțare substanțială însă nu are capacități suficiente de producție.
„Am făcut demersuri să obțin fonduri europene pentru achiziționarea și producerea muniției. Polonia va obține fonduri uriașe pentru producția muniției. Și pentru că noi avem o capacitate scăzută de producție a muniției, în România și Polonia multe companii au fost închise, așa că ne dorim să revenim la potențialul din trecut. Mâine în consiliul de miniștri vom adopta măsuri concrete în ceea ce privește consolidarea capacităților de producție. Noi am acționat înainte de începerea războiului pentru acest demers”, a declarat premierul polonez, Mateusz Morawiecki, la București
Cu aceeași ocazie, Morawiecki a afirmat, că liderii din Polonia şi România au pledat "ani de zile" împotriva construcţiei Nord Stream 2 şi, în prezent, "s-a dovedit" că au avut dreptate.
„Războiul din Ucraina este pentru Uniunea Europeană o mare verificare a solidarităţii, examen pe care România şi Polonia l-au luat cu brio. Nu se simte pulsul mai bine decât în statele care au fost în spatele Cortinei de Fier şi care astăzi înţeleg foarte bine ce riscuri, ce ameninţări aduc aceste acţiuni din Estul graniţelor noastre. Orice şef de stat din Europa ştie acum şi a aflat ce spuneam noi în trecut", a declarat şeful Guvernului de la Varşovia, potrivit traducerii oficiale, într-o conferinţă de presă la Palatul Victoria.
Potrivit premierului Poloniei, vocea ţărilor din regiune "se aude din ce în ce mai bine".
„Punctul de greutate se transferă în direcţia Poloniei, României, ţărilor din Europa Centrală. Şi tocmai liderii din Polonia şi din România care au spus ani de zile «Nu construiţi Nord Stream 2, haideţi să nu devenim dependenţi de Rusia»... Noi asta am spus, Guvernul nostru şi Guvernul român. Din păcate, s-a dovedit că am avut dreptate. Astăzi, după ce deja am suportat efectele, partenerii din Vest ne dau dreptate. Diagnosticele pe care le-am pus noi în trecut s-au dovedit reale", a transmis Morawiecki.
<iframe src="https://www.facebook.com/plugins/video.php?height=314&href=https%3A%2F%2Fwww.facebook.com%2Fstiripesurse.ro%2Fvideos%2F873745937025712%2F&show_text=false&width=560&t=0" width="560" height="314" style="border:none;overflow:hidden" scrolling="no" frameborder="0" allowfullscreen="true" allow="autoplay; clipboard-write; encrypted-media; picture-in-picture; web-share" allowFullScreen="true"></iframe>
