Pe aceeași temă
Iohannis a subliniat că, în schimb, atacuri au aproape de graniță, cum s-a întâmplat și marți.
Liderul de la Palatul Cotroceni s-a exprimat pe unul din cele mai fierbinți subiecți, adică posibila prăbușire a unor drone rusești pe teritoriul nostru, lucru subliniat de Kiev, dar negat de diplomația de la București și de Ministerul Apărării.
„Pot să vă spun că nu a existat nicio piesă, dronă, nicio o parte a unui dispozitiv ajuns în România. Noi avem control total asupra spațiului național. Am verificat absolut tot. Nu există nimic ce a ajuns în România”, a afrmat șeful statului.
În schimb, Klaus Iohannis a recunoscut faptul că autoritățile române sunt îngrijorate de cursul evenimentelor. „Dar da, suntem îngrijorați. Aceste atacuri au loc la o distanță mică de granița românească. Azi am avut atacuri la 800 de metri de granița noastră. Suntem însă alerți, atenți și suntem în cadrul NATO foarte bine apărați. România beneficiază de garanții de securitate extrem de puternice. Cele mai puternice din toată istoria noastră”, a completat președintele României.
La rândul său, premierul Luxemburgului a evitat să se pronunțe ferm pe temă: „Eu nu am nimic de adăugat. Dacă președintele spune asta, eu îl cred”.
Ucraina insistă
Purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe de la Kiev, Oleg Nikolenko, a declarat luni că una dintre dronele folosite de ruşi în atacul din cursul nopţii asupra portului ucrainean de la Dunăre Izmail ar fi căzut pe teritoriul României.
Ministrul Apărării, Angel Tîlvăr, a infirmat „în mod categoric informaţiile apărute în spaţiul public cu privire la o aşa-zisă situaţie apărută în cursul nopţii de 3 spre 4 septembrie, în care drone ruseşti ar fi căzut pe teritoriul naţional al României”.
Tîlvăr a afirmat că Ministerul Apărării a monitorizat situaţia şi că „în niciun moment mijloacele de atac utilizate de Federaţia Rusă nu au generat ameninţări militare directe la adresa teritoriului naţional sau apelor teritoriale ale României”. Şeful diplomaţiei de la Kiev, Dmitro Kuleba, susţine însă că are dovezi fotografice şi a sugerat că România ezită să recunoască din prudenţă şi din dorinţa de a nu escalada, pentru că altfel, ar trebui să dea un răspuns Moscovei.
