Pe aceeași temă
În discursul susținut cu ocazia sedinței solemne a Parlamentului pentru celebrarea Centenarului, Iohannis le-a cerut parlamentarilor și guvernanților să nu ”dezonoreze” Centenarul Marii Unirii.
Președintele Iohannis nu s-a sfiit să aducă acuzații extrem de dure actualei coaliții și să critice acțiunile Guvernului Dăncilă.
Nu uitat să amintească și de modificările controversate la Legile Justiției și Codurile Penale, cerându-le parlamentarilor să renunțe la ele.
România este la răscruce”, a mai spus președintele Iohannis în discursul ținut la ședința solemnă a Parlamentului cu ocazia celebrării Centenarului Marii Uniri.
În discursul care a urmat, Călin Popescu Tăriceanu nu a făcut nici o referire la prezent, vorbind doar despre aspecte ale trecutului.
Liviu Dragnea, la rândul său, a spus în discursul său că ”cea mai importantă realizare a României după Marea Unire este integrarea euro-atlantică a României” și a criticat europarlamentarii români care au votat rezoluția din Parlamentul European. ”Trebuie să încetăm războiul români contra români”, a mai spus președintele Camerei Deputaților, care și-a încheiat discursul cu cuvintele ”sunt mândru că sunt român”.
Premierul Viorica Dăncilă a criticat și ea Opoziția pentru votul din Parlamentul European și a folosit în mod repetat deviza veche a PNL, ”Prin noi înșine”, pentru a-și fundamenta criticile. Dăncilă i-a adresat președintelui Iohannis ”un mesaj de pace”, spunând că e nevoie de cooperare și că ”lasă în urmă jignirile și criticile”.
Cele mai importante declarații ale prețedintelui Iohannis:
Acum exact 100 de ani se înfăptuia Unirea Bucovinei cu România. Urmându-i declarației Sfatului Țării de la Chișinău din 27 Martie 1918, prin care se proclama Unirea Basarabiei cu România, Moțiunea adoptată de Congresul Național al Bucovinei făcea al doilea pas pe calea realizării Marii Uniri, care avea să se împlinească la Alba Iulia, la 1 Decembrie 1918.
Aniversăm astăzi un veac de la cea mai importantă realizare a românilor: înfăptuirea unității naționale. Elitele intelectuale și politice ale începutului secolului XX ne impresionează prin exemplul lor de viziune, angajament și jertfă. Este vorba despre suveranii României, de prim-miniștri, de politicienii Regatului României ori de cei din Transilvania, Basarabia sau Bucovina. Este vorba despre oameni de știință și cultură, după cum este vorba despre eminenți păstori ai spiritualității poporului român.
Ei au rămas cu toții în memoria națiunii pentru că au urmărit cu tenacitate realizarea proiectelor și aspirațiilor naționale. Rostite de la tribunele Unirii, cuvintele făuritorilor Statului național nu ne explică doar cum a fost posibilă întregirea României, ci ne transmit, peste ani, un patrimoniu de idei și valori care își păstrează neștirbită actualitatea.
Năzuința împlinirii unității naționale a fost, totodată, și expresia unor valori civice, întrunind adeziunea tuturor segmentelor societății, nu doar a elitelor.
Mai mult chiar, în 1918, unirea provinciilor istorice cu România încetase să mai fie un obiectiv strict românesc, pentru a deveni unul convergent cu interesele și aspirațiile minorităților care conviețuiau cu românii în Basarabia, Bucovina, Transilvania ori Banat.
Prin toate acestea, Marea Unire a fost și este mai mult decât momentul definitoriu al unui popor care își regăsea, democratic, cadrul statal natural.
Marea Unire s-a putut înfăptui și, mai ales, a durat pentru că propunea în plan intern drepturi și libertăți așteptate de toți oamenii. Ea susținea în plan internațional prevalența dreptului asupra forței și principiul frățietății universale.
Într-un moment de criză a relațiilor internaționale, România, cu sprijinul aliaților săi, a fost parte a soluției, și nu a problemei. Pe 1 decembrie 1918, Iuliu Maniu se întreba, la Alba Iulia, ce ar putea face generația sa pentru a se ridica la înălțimea îndeplinirii unui asemenea ideal.
Cu privilegiul de a fi Președintele României în vremea Centenarului, preiau emoționanta interogație a fruntașului ardelean, făuritor al Marii Uniri, și v-o adresez dumneavoastră, aleșilor nației: prin ce putem să fim noi demni de împlinirile de acum 100 de ani?
Astăzi, întrebarea la care trebuie să răspundă politicienii, indiferent de partid sau doctrină, este dacă vor continua să promită mult și să livreze puțin sau dacă vor avea curajul și responsabilitatea de a pune bazele dezvoltării României în cel de-al doilea centenar.
Cred că răspunsul la această întrebare poate să ne indice sursele demnității și coeziunii naționale. Răspunsul la această întrebare se găsește, în ultimă instanță, în oglinda clasei politice românești și misiunea sa.
Centenarul nu este numai un prilej de a ne întoarce privirea spre trecut și a ne onora istoria. Este, în egală măsură, și un moment de reflecție, în care să ne întrebăm, cu toată onestitatea, dacă ne-am revendicat locul pe care îl merităm în rândul țărilor lumii.
Mergem astăzi în direcția corectă sau ne aflăm pe un drum greșit, care ne va duce în cu totul altă parte decât unde vrem să ajungem, ca națiune? Aniversarea celor 100 de ani ai țării noastre ne găsește la o răscruce pentru destinul României în următorul centenar.
Secolul pe care l-am parcurs nu a fost deloc ușor, dar în ultimele lui decenii am reușit să progresăm. Trăim într-o societate liberă, cu instituții stabile, și ne leagă un amplu parteneriat strategic de cea mai puternică democrație a lumii, Statele Unite ale Americii.
Suntem parte a NATO, cu toate beneficiile de securitate care decurg din acest statut, și suntem membri ai Uniunii Europene, integrați în marea familie a națiunilor, așa cum au visat înaintașii noștri.
Nu ne-a fost simplu să ajungem aici. Și, tocmai de aceea, la fel ca acum un secol, oamenii au mari speranțe pentru viitorul țării noastre și așteptări îndreptățite de la cei care o conduc.
Cu atât mai mult de Centenar, românii așteaptă o guvernare la înălțimea moștenirii care ne-a fost încredințată, vor lideri politici responsabili, cinstiți și care să-și propună obiective politice ambițioase pentru România, nu pentru interesele lor vremelnice.
Românii înțeleg că prosperitatea noastră depinde, în mod esențial, de alegerile pe care le facem, de opțiunile de dezvoltare pe care le adoptăm, de consecvența în a ne urma angajamentele. Este timpul să înțeleagă același lucru și majoritatea politică și guvernamentală.
Doamnelor și domnilor,
Celebrăm Centenarul într-o perioadă tumultoasă pentru societatea românească, iar unele abordări populiste, demagogice și manipulatorii au semănat discordie și au afectat unitatea care ar fi trebuit să caracterizeze modul în care sărbătorim împlinirea unui vis de veacuri.
Spiritul națiunii este însă viu și s-a manifestat în susținerea fără echivoc pe care cetățenii au arătat-o în fața oricăror încercări de a pune în pericol principiile și valorile care au stat și la baza Marii Uniri de acum 100 de ani.
A fi român echivalează acum cu a fi european, iar acest lucru înseamnă mult mai mult decât semnificația istorică sau geografică a termenului. Înseamnă a fi parte a unei comunități de valori care prețuiește libertatea, solidaritatea, respectarea demnității umane, democrația și în care domnește necondiționat statul de drept. Sunt lucruri care fac parte din fibra națională și nimeni, sub nicio formă, nu are dreptul de a le contesta.
Doamnelor și domnilor parlamentari și guvernanți, ascultați vocea românilor, recuplați-vă la interesele naționale, ridicați-vă la demnitatea Centenarului și nu îl dezonorați! Luați exemplul anului 1918: România își atinge potențialul său doar atunci când politicienii sunt inspirați de năzuințele oamenilor și ghidați de un proiect național!
România trebuie să țintească tot mai sus ca națiune liberă, ca stat performant, în slujba cetățenilor săi, iar nu să-și piardă direcția și să devină captivă lipsei de viziune a câtorva politicieni fără simțul guvernării democratice.
Printre cele mai importante idealuri ale Marii Uniri au fost respectul legii și libertatea individului. Sunt idealuri care și astăzi mobilizează societatea românească și, prin urmare, trebuie să mobilizeze și acțiunea forului suprem al acestei națiuni, care este Parlamentul României.
Este responsabilitatea dumneavoastră să asigurați o bună legiferare, într-un cadru de dezbateri deschise și transparente, prin implicarea profesioniștilor și prin dialog social, astfel încât deciziile luate aici să fie adaptate la nevoile reale ale societății. Este încă timp să reveniți asupra unor legi care nu au nici susținerea oamenilor și nici nu corespund standardelor europene de drept.
Nu puneți în joc tot efortul și sacrificiile românilor pentru care sunt atât de respectați în Uniunea Europeană, nu faceți rău societății românești mergând mai departe cu legi ale justiției și cu modificări ale codurilor penale care sunt incongruente cu o democrație veritabilă.
Sunt atât de multe probleme care își așteaptă rezolvarea și asupra cărora românii își doresc să vă aplecați, de la readucerea la performanță a marilor sisteme publice, la eficientizarea administrației publice și modernizarea infrastructurii.
Doamnelor și domnilor,
Aniversarea Centenarului a fost așteptată de concetățenii noștri ca unul dintre acele momente de vitalitate ale unei națiuni. Cu prilejul Centenarului, românii au aflat ce și-au propus și au văzut ce au realizat înaintașii noștri.
Dacă clasa politică de astăzi dorește să fie evocată atunci când, peste ani, se va vorbi despre România la Centenarul Marii Uniri, atunci va trebui să-și asume proiecte fundamentale și să atingă acele obiective care corespund cu adevărat așteptărilor cetățenilor noștri.
La mulți ani, români! La mulți ani, România!”
