Pe aceeași temă
”Peste 6,5 milioane de români au spus „DA!” la referendumul pe care Președintele Klaus Iohannis l-a convocat ca urmare a asaltului permanent dus în ultimii ani de PSD și ALDE împotriva statului de drept.
Votul popular masiv dat pentru România europeană și democratică, în care justiția trebuie să rămână independentă, a fost o sancțiune drastică la adresa tuturor încercărilor de a modifica legislația penală și de a-i scăpa pe politicienii corupți de rigorile legii”, spune Președinția într-un comunicat remis presei joi.
Totodată, ”cetățenii au transmis clar actualei guvernări să renunțe de îndată la practica abuzivă a legiferării prin intermediul Ordonanțelor de Urgență”, mai spune sursa citată.
”Președintele României atrage atenția că, pe 26 mai, cetățenii au respins categoric demagogia și discursul anti-european și anti-justiție susținut de PSD-ALDE. Coaliția de guvernare, care a refuzat să semneze Acordul Politic Național pentru consolidarea parcursului european al României, trebuie să înceteze să îi mai sfideze pe români, ignorând opțiunile clar exprimate prin vot la referendumul validat astăzi de CCR.
Președintele Klaus Iohannis solicită Parlamentului să transpună cu celeritate în legislație toate prevederile stipulate în Acordul Politic Național, pe care l-a inițiat pentru a fi respectată pe deplin voința suverană a cetățenilor români în favoarea statului de drept și împotriva modificărilor de natură să afecteze independența sistemului judiciar, exprimată ferm și fără echivoc la referendum”, se mai spune în comunicat.
***
Curtea Constituțională a validat, joi, în unanimitate, referendumul pe justiție desfășurat în 26 mai și a respins toate contestațiile depuse împotriva consultării populare.
Curtea Constituţională a reluat joi discuţiile privind validarea rezultatului referendumului pe justiție din 26 mai, pe ordinea de zi a şedinţei aflându-se şi cele cinci contestaţii referitoare la respectarea procedurii pentru organizarea şi desfăşurarea consultării populare.
Cele cinci sesizări au fost depuse de persoane fizice și un sindicat, care reclamau diverse aspecte de neconstituționalitate au fost și ele respinse ca nefondate.
Pe 12 iunie, judecătorii constituţionali au decis amânarea dezbaterii, după ce pe rolul CCR fusese înregistrată o contestaţie în care se cerea infirmarea rezultatelor referendumului.
În 13 iunie, președintele CCR, Valer Dorneanu, a transmis Biroului Electoral Central (BEC) o adresă prin care a cerut o serie de lămuriri suplimentare despre referendumul pe Justiție din 26 mai, acesta arătându-se interesat de ce este diferit numărul votanților la cele două întrebări puse de șeful statului.
Printre lucrurile pe care Valer Dorneanu le-a cerut a fi lămurite s-au numărat:
de ce BEC a utilizat sintagma ”lista pentru referendum” în loc de ”listele electorale permanente”
de ce există diferențe între numărul votanților la întrebarea 1 și a celor de la întrebarea 2
cum a fost stabilit numărul votanților la referendum, astfel încât au rezultat diferențe între românii care au votat la o întrebare și care la cealaltă.
Pe 14 iunie BEC i-a răspuns lui Valer Dorneanu în legătură cu nelămurirea acestuia referitoare la numărul diferit de alegători la cele două întrebări ale referendumului pe justiție, precizând că situația este cauzată de ”erori de înscriere”, dar și de o scăpare legislativă.
.jpg)
