Ionuț Stroe, aviz favorabil la Sport: Construirea a patru stadioane pentru EURO 2020, o obligație

Dora Vulcan | 30.10.2019

18 voturi pentru, cinci împotrivă și opt abțineri, Ionuț Stroe a primit miercuri avizul favorabil pentru ministerul Tineretului și Sportului.

Pe aceeași temă

"România găzduieşte anul viitor patru meciuri la Campionatul European de Fotbal EURO 2020, o urgenţă este finalizarea obiectivelor asumate de guvern. Şi voi încerca să accelerez întreg procesul de realizare a acestor investiţii pentru a ne onora angajamentele şi pentru a nu rata această mare oportunitate. Angajamentele şi obligaţia guvernului cuprind: construirea a patru stadioane pentru antrenamentul echipelor aprticipante, a 150 de baze sportive şi a 100 de terenuri de şcoală mici”, a spus candidatul pentru portofoliul Tineretului și Sportului.

El a dat asigurări că va prezenta, după șase luni de mandat, un raport cu situația actualizată a patrimoniului Uniunii Tineretului Comunist, la interpelarea fostului ministru USR al Culturii, Vlad Alexandrescu.

„Cunoașteți situația patrimoniului Uniunii Tineretului Comunist. Acum acest patrimoniu este dat unor fundații obscure, care sunt conduse de indivizi certați cu legea”, a afirmat Vlad Alexandrescu, USR, fost ministru tehnocrat al Culturii.

"Trebuie să pornim de la mentalitatea că aceste fundații pentru tineret sunt autonome și neguvernamentale. Patrimoniul pe care îl dețin este unul extrem dee impotant. Evident ca trebuie să rezolvăm aceată situație. În virtutea constiuționalității, îmi pot asuma că în 6 luni de zile pot face un raport cu situația actualizată a acestor fundații și să o prezint în comisia de Tineret Educație și Sport. E o chestiune care trebuie în mod clar rezolvată", a explicat Ionuț Stroe.

***

Premierul desemnat Ludovic Orban a depus joi, la parlament, lista finală a guvernului și programul de guvernare.

Lista a fost definitivată după o ultimă discuţie purtată cu preşedintele Klaus Iohannis. În echipa liderului PNL fiind şi nume-surpriză, cum e cel al deputatului Ion Ştefan la Ministerul Dezvoltării Regionale.

În schimb Cabinetul Orban va avea şi nume cunoscute precum al liderului senatorilor, Florin Cîţu, şi al Ralucăi Turcan, prim-vicepreşedinte a PNL.

Premier - Ludovic Orban

Vicepremier - Raluca Turcan

Secretar General al Guvernului - Gabriel Andronache, deputat PNL, principalul jurist al partidului.

Miniştrii Guvernului Orban:

1. Ministerul de Interne – Marcel Vela, fost preşedinte al Comisiei de apărare şi ordine publică din Senat, în prezent secretar al Senatului.

2. Ministerul de Externe – Bogdan Aurescu, consilier prezidenţial pe politică externă, fost ministru de Externe în timpul guvernării Ponta.

3. Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării şi Administraţiei – Ion Ştefan, deputat PNL de Vrancea, una dintre organizaţiile cu rezultate foarte bune la alegerile europarlamentare.

4. Ministerul Justiţiei – Cătălin Predoiu, deputat, fost ministru al Justiţiei în Guvernele Tăriceanu, Boc şi Ungureanu.

5. Ministerul Finanţelor Publice – Florin Cîţu, liderul senatorilor PNL.

6. Ministerul Apărării – Generalul Nicolae Ciucă, şeful Statului Major al Apărarii.

7. Ministerul Sănătăţii - Victor Costache, directorul medical al unei clinici private din Sibiu.

8. Ministerul Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri – Virgil Popescu, deputat PNL, vicepreşedintele Comisiei de Industrii din Camera Deputaţilor.

9. Ministerul Educaţiei – Monica Anisie, preşedintele PNL Sector 2, fost secretar de stat în Ministerul Educaţiei în guvernarea Cioloş.

10. Ministerul Muncii – Violeta Alexandru, liderul PNL Bucureşti.

11. Ministerul Agriculturii – Adrian Oros, deputat PNL, membru în Comisia de Agricultură.

12. Ministerul Transporturilor – Lucian Bode, fost ministru al Economiei în Guvernul condus de Mihai Răzvan Ungureanu.

13. Ministerul Fondurilor Europene – Ioan Marcel Boloş

14. Ministerul Culturii – Bogdan Gheorghiu, deputat.

15. Ministerul Mediului – Costel Alexe, deputat PNL, liderul filialei Iaşi.

16. Ministerul Tineretului şi Sportului – Ionuţ Stroe, deputat PNL


Marcel Vela - Ministerul de Interne

Este membru al PNL din ianuarie 1990 și a activat în principal în administrația locală, unde a fost inclusiv de trei ori primar al Caransebeșului, cu trei mandate. Senatorul PNL nu oferă foarte multe detalii despre facultatea pe care a făcut-o, mărginindu-se să menționeze în CV-ul oficial „studii superioare, politehnice și ştiinţe juridice”. La capitolul „distincții” din CV aflăm că a fost decorat de Iliescu și Iohannis pentru rolul jucat în Revoluția din 1989 și că deține inclusiv o „binecuvântare Apostolică” de la Papa Francisc. Nașul de cununie al fiicei sale este fostul lider liberal Daniel Chițoiu, care a trecut ulterior în barca lui Tăriceanu. Potrivit presei locale, la nunta fiicei sale au venit 700 de persoane, inclusiv președintele PNL din acea vreme, Crin Antonescu.

Bogdan Aurescu - Ministerul de Externe - Diplomat de carieră, Bogdan Aurescu, este consilier prezidențial pentru politică externă și a mai fost ministru de Externe timp de un an, în Guvernul Ponta. A fost Agentul României pentru Curtea Internațională de Justiție, coordonând echipa care a reprezentat România în procesul cu Ucraina de la Curtea Internațională de Justiție privind Delimitarea Maritimă în Marea Neagră ("Insula Șerpilor"), finalizat în februarie 2009 în favoarea României. Bogdan Aurescu are 46 de ani. Din mai 2016, este consilier prezidențial pentru politică externă.

A absolvit Colegiul Naţional ''Sfântul Sava'' (1992), Facultăţile de Drept (1996, cu Diplomă de Merit) şi Istorie (1998) de la Universitatea din Bucureşti, Institutul Franco-Român de Dreptul Afacerilor şi Cooperare Internaţională ''Nicolae Titulescu - Henri Capitant'' (1996) şi Colegiul Naţional de Apărare din Bucureşti (2000). Vorbeşte fluent engleză şi franceză.

Este doctor în ştiinţe juridice, specializarea drept, cu calificativul ''foarte bine'' şi distincţia ''Summa cum laude'', cu teza ''Conceptul de suveranitate şi supremaţia dreptului internaţional'' (2003). A finalizat programul de cercetare post-doctorală cu calificativul ''excelent'' în domeniile Dreptul Internaţional al Protecţiei Minorităţilor, Drept Internaţional Umanitar, Dreptul Refugiaţilor şi Drept Penal, cu tema ''Evoluţii în relaţia dintre stat şi individ în domeniul dreptului internaţional al protecţiei minorităţilor şi al protecţiei internaţionale a persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale'' (2011), potrivit CV-ului său postat pe site-ul Administrației Prezidențiale.

În perioada 2010-2011, Aurescu a fost negociator-şef pentru România al Acordului româno-american privind apărarea antirachetă şi al Declaraţiei Comune privind Parteneriatul Strategic pentru Secolul XXI dintre România şi SUA. Are, în prezent, gradul diplomatic de ministru-plenipotenţiar. Bogdan Aurescu a fost numit secretar de stat pentru afaceri strategice în Ministerul Afacerilor Externe, la 4 februarie 2009. În perioada august 2010-februarie 2012, a fost secretar de stat pentru afaceri europene, coordonând, de asemenea, Direcţia Politici de Securitate. În perioada martie-iunie 2012, a fost secretar de stat pentru afaceri globale, iar între iunie 2012-24 noiembrie 2014, a fost secretar de stat pentru afaceri strategice. La 23 octombrie 2009, premierul desemnat Lucian Croitoru l-a propus pe Bogdan Aurescu să facă parte din noul Cabinet, ca ministru al Afacerilor Externe, dar cabinetul a fost invalidat la vot, la 4 noiembrie 2009. Bogdan Aurescu a fost ministru de Externe timp de un an. În 24 noiembrie 2014, premierul Victor Ponta l-a propus pe Aurescu pentru preluarea portofoliului Externelor. În aceeaşi zi, preşedintele Traian Băsescu a semnat decretul de numire. Mandatul lui Aurescu s-a încheiat la 17 noiembrie 2015, odată cu învestirea noului Guvern condus de premierul Dacian Cioloş.

Ion Ștefan - Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației - deputat PNL de Vrancea. La alegerile locale din 2016 a candidat pentru funcţia de primar al Municipiului Focşani, obţinând 32,7% din voturile exprimate, potrivit Agerpres. Potrivit declarației de avere, a acordat două împrumuturi în valoare totală de 1,4 milioane lei pentru campania electorală a PNL. Are venituri importante din dividende la un grup de firme care se ocupă cu ambalajele din material plastic. A absolvit I.M.C. Constanţa, specializarea inginer electromecanic, potrivit cdep.ro. A fost director general al SC Balcanic Prod SRL. Este membru al CJEX PNL Vrancea.

Cătălin Predoiu - Ministerul Justiției - Deputat, fost ministru al Justiției în guvernele Tăriceanu, Boc și Ungureanu. Avocat de profesie, Cătălin Predoiu s-a înscris în PDL în 2013, intrând în cursa internă pentru a fi desemnat candidat la președinție, calitate pe care a îndeplinit-o însă Klaus Iohannis, după fuziunea PDL-PNL. În 2016, Cătălin Predoiu a candidat din partea PNL la primăria București, fiind desemnat candidat după retragerea din cursă a lui Marian Munteanu. El a obținut însă puțin peste 11%, motiv pentru care și-a dat demisia din fruntea organizației PNL București. În 2008 Cătălin Predoiu a candidat din partea PNL la alegerile parlamentare, pentru un mandat la Buzău, fiind însă învins de Marian Ghiveciu care a intrat în parlament cercetat de DNA. Avocat pe drept comercial, Cătălin Predoiu a intrat în atenția publică odată cu nominalizarea sa, în februarie 2008, ca ministru al Justitiției de către premierul la acea vreme Călin Popescu Tăriceanu. La momentul respectiv, în jurul lui Cătălin Predoiu s-a iscat o controversă legată de faptul că firma de avocatură la care era asociat, „Zamfirescu, Racoti, Predoiu” fusese principalul consultant pe probleme juridice al grupului Rompetrol, condus de Dinu Patriciu. La ceremonia de învestire de la Cotroceni, președintele Traian Băsescu a declarat că este vorba doar de „speculaţii care nu au acoperire în legături care să pericliteze integritatea dumneavoastră, în calitate de ministru al Justiţiei”. După plecarea Guvernului Tăriceanu, Cătălin Predoiu a fost cooptat în Guvernele Boc și Ungureanu. În mandatul lui Cătălin Predoiu la Ministerul Justiției au fost adoptate mai multe legi cu impact major pentru sistem printre care cea a micii reforme în Justiție (2010) privind unele măsuri pentru accelerarea soluționării proiectelor și noile coduri penale și civile (2009-2010).

​Florin Cîțu - Ministerul Finanțelor

Lider al senatorilor liberali și unul dintre cei mai vocali politicieni anti-PSD. A fost economist sef al ING, unul dintre cei mai activi participanți la ceea ce presa a denumit atac speculativ pe leu din 2008. Născut pe 1 aprilie 1972, Florin Cîțu este senator PNL din 2016, ales în circumscripția electorală nr. 42 din București și membru în Comisia de buget-finanțe din Senat. Fost economist șef al ING, a fost unul dintre cei mai activi participanți la ceea ce presa a denumit atac speculativ pe leu din 2008. Atac în urma căruia toți trezorierii băncilor care au participat au fost indepărtați, inclusiv Florin Cîțu. Din CV-ul său înțelegem că s-a alăturat echipei ING Bank la începutul lui 2006 şi a pus bazele echipei de cercetare. El a absolvit în 1996 Grinnell College din SUA, specializarea economie/matematică, şi are un master şi un doctorat la Iowa State University. Anterior revenirii în România, Cîţu a mai lucrat ca economist la Banca Europeană de Investiţii (2003 – 2005) şi la banca centrală a Noii Zeelande (2001 – 2003). În perioada 1997 - 2001, a fost lector la Iowa State University, în SUA. Ca limbi străine cunoscute, din CV reiese că vorbește engleză, franceză și italiană. Florin Câțu este unul dintre cei mai vocali politicieni anti-PSD, având numeroase dispute cu ministrul demis al Finanțelor, Eugen Teodorovici. Printre altele, Cîțu l-a acuzat pe Teodorovici că are imunitate diplomatică acordată de Moscova, că nu plătește taxe statului român pentru că este guvernator al Băncii Internaționale de Investiții a Rusiei și, mai mult, că încalcă legea penală deoarece nu are voie să ocupe alte funcții remunerate cât timp este membru al Guvernului României. În martie, la dezbaterea bugetului de stat pe acest an, schimbul de replici dintre cei doi a degenerat în jigniri. "Eşti frumos, chiparosule! După ce că eşti urât, mai eşti şi prost”, i-a strigat Teodorovici lui Cîțu, în Comisiile de buget-finanţe.

Nicolae Ciucă - Ministerul Apărării - Face parte din categoria ofițerilor care și-au câștigat gradele în teatrele de operații, el fiind singurul general român care a condus personal o misiune de luptă (14-15 mai 2004, lupta pentru podul peste Eufrat în Irak). Bătălia de la Nassiria este prima batalie la care soldații români au fost combatanți activi după al doilea război mondial. Ciucă este în prezent șeful Statului Major al Armatei, militarul cu rangul de conducere cel mai înalt din armată. un militar de carieră care s-a făcut remarcat prin prezența la numeroase misiuni militare în afara țării, precum Irak, Afganistan sau Bosnia. Ciucă a fost comandantul Batalionului 26 Infanterie (cunoscut și drept Scorpionii Roșii) pe care l-a condus în Afganistan și apoi în Irak. Ciucă se apropie acum de finalul mandatului său la SMAp, după ce în decembrie 2018 președintele Klaus Iohannis i-a prelungit cu un an mandatul său normal de patru ani. Prelungirea mandatului a generat un conflict între președintele Iohannis, premierul Viorică Dăncilă și actualul ministru al Apărării Gabriel Leș. Anterior, Ciucă a fost șef al Statului Major al Forțelor Terestre, iar între anii 2001 și 2004 a fost comandantul Batalionului 26 Infanterie (cunoscut și drept Scorpionii Roșii), cu care a participat la Misiunea Enduring Freedom I, Afganistan (2002-2003) și Antica Babilonia, Irak (2004).

Victor Costache - Ministerul Sănătății - Este director medical al Clinicii Polisano din Sibiu și conferențiar la Universitatea Lucian Blaga. După ce a lucrat mai bine de 10 ani în spitale din Franţa, Marea Britanie, Danemarca, Scoţia, Germania, dar și în Quebec, el s-a întors îîn 2014 la Sibiu, unde a realizat primele intervenții pe cord deschis din regiune, făcând și prima implantare de valvă hibridă (Intuity) din Transilvania. Aici, a pus bazele unei secţii de chirurgie cardiovasculară şi pulmonară la un spital privat. Victor Costache a absolvit Facultatea de Medicină din cadrul UMF „Grigore T. Popa” din Iași, în 1999. După ce a făcut un an de rezidenţiat în ţară, Costache a decis să plece în Franţa, unde a urmat un nou rezidențiat.
În Franța, medicul român s-a specializat în chirurgie cardio-vasculară şi toracică. Potrivit informațiilor din CV, Victor Costache are o experienţă vastă în chirurgia cardiacă, dobândită prin efectuarea a mai mult de 800 de intervenţii ca şi prim operator, precum bypass coronarian, înlocuirea valvei aortice, chirurgie aortă ascendentă, chirurgie valvă mitrală, suport circulator, transplant inimă şi pulmonar. Victor Costache a realizat mai multe intervenții chirurgicale în premieră. Una dintre acestea a fost atestată de Academy of World Records ca record mondial pentru prima operație complexă de disecție de aortă tratată endovascular. Potrivit site-ului Turnul Sfatului, pe lângă această operație, medicul este autorul mai multor premiere naţionale şi internaţionale în domeniul chirurgiei endovasculare, cum ar fi primul anevrism de aorta abdominal rupt tratat Endovascular din România, primul anevrism toracic rupt tratat Endovascular din România, prima protezare mitrală endoscopica cu tehnologie RAM din lume. În prezent, Victor Costache este membru PNL și consilierul lui Ludovic Orban pe sănătate.

Virgil Popescu - Ministerul Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri – Deputat PNL. A fost secretar de stat în Ministerul Economiei în perioada noiembrie 2013-februarie 2014. Este doctor în științe economice și absolvent al Colegiului Superior de Securitate Națională și Colegiului Național de Apărare. Este conferențiar universitar, începând cu 2008, la Universitatea din Craiova, Facultatea de Economie şi Administrarea Afacerilor. În 2016 a fost ales deputat. Este vicepreședinte în comisia pentru industrii din Camera Deputaților. În perioada august 2013-octombrie 2013 a fost vicepreședinte al Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților. În perioada 2007-2008 a fost secretar de stat la Departamentul pentru Dialog Social din cadrul Guvernului. Între 2001 și 2008 a fost lector universitar la Universitatea din Craiova. Între 1997 și 2001 a fost director la Petrom, sucursala PECO Mehedinți. Între 1993 și 1997 a fost asistent universitar la Universitatea din Craiova. Studii: Are o diplomă de inginer obținută la Facultatea de Automatică din București, o diplomă de doctor obținută la Universitatea din Craiova, Facultatea de Științe Economice, și o diplomă de master la Universitatea din Craiova. De asemenea, are o diplomă de absolvire în 2006 a unui curs de securitate și apărare națională la Colegiul Național de Apărare, Universitatea Națională de Apărare "Carol I". O diplomă asemănătoare a fost obținută și în 2008 la Colegiul Superior de Securitate Națională, Academia Națională de Informații Mihai Viteazu.

Monica Anisie - Ministerul Educației - Profesoară de limba și literatura română la Colegiul ”Tudor Vianu” din București. Anisie a ocupat mai multe funcții în Ministerul Educației, a fost consilier la Cotroceni în mandatul fostului președinte Traian Băsescu și secretar de stat în Guvernul Cioloș. A intrat în minister în perioada 2011-2012, când a fost secretar general adjunct la Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului. În perioada 2012-2014 a fost consilier pe educație la Administrația Prezidențială, în mandatul lui Traian Băsescu. După ce a plecat de la Președinție, Anisie s-a întors la minister, unde a fost director al Direcției de Inspecție Școlară, în perioada februarie 2014-ianuarie 2016. În 2016, Monica Anisie a făcut parte din guvernul tehnocrat, unde a fost secretar de stat pentru preuniversitar sub miniștrii Adrian Curaj și Mircea Dumitru. În prezent, Anisie este președintele PNL Sector 2 și coordonatorul comisiei de educație pentru învățământ preuniversitar din PNL. Periodic, Anisie organizează dezbateri pe educație în cadrul proiectului România Educată al președintelui Klaus Iohannis.

Violeta Alexandru - Ministerul Muncii - A fost consilier la Cotroceni, ministru pentru Dialog Social în Guvernul Cioloș și director al Institutului de Politici Publice, pe care l-a fondat. Președinte al PNL București.
Absolventă a Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative, Violeta Alexandru are 43 de ani. Ea are un master în Guvernanţă şi Dezvoltare Instituţională şi un altul în Afaceri Internaţionale şi Managementul Conflictelor. Între 1994 şi 1997, a activat în Asociaţia Pro Democraţia în funcţia de coordonator relaţii publice. Între 1997 şi 1999 a fost consilier în Departamentul de Comunicări Internaţionale şi Relaţii cu Românii de Pretutindeni din Administraţia Prezidenţială. De la Administrația Prezidențială s-a reîntors la Asociaţia Pro Democraţia ca director executiv, după care a fondat Institutul pentru Politici Publice (IPP), unde a activat ca director până în noiembrie 2015. În noiembrie 2015, a fost aleasă de Dacian Cioloş pentru funcţia de ministru delegat pentru consultare publică şi dialog social în noul Guvern. După guvernarea tehnocrată, Violeta Alexandru s-a înscris în PNL, unde a activat în organizaţia Sector 1 ca vicepreşedinte. Acum, ea este lider al PNL București. A candidat pe lista PNL pentru alegerile europarlamentare, dar nu a ajuns în Parlamentul European, ocupând locul al 12-lea pe lista de pe care au intrat în PE doar primii 10 candidați.

Adrian Oros - Ministerul Agriculturii - Profesor universitar, doctor în medicină veterinară la Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară din Cluj. În 2014, ANI l-a declarat în incompatibilitate pentru că în perioada 20 decembrie 2012 — 8 aprilie 2013, ar fi deținut, simultan, funcția de deputat și calitățile de asociat și administrator la firma Vet Aga Pet. Deputatul PNL a atacat în instanță raportul ANI, iar în vara anului trecut acesta a câștigat definitiv procesul împotriva Agenției Naționale de Integritate. Deputatul clujean a fost acuzat de incompatibilitate pentru că, în paralel cu activitatea de parlamentar, ar fi fost și administratorul unui cabinet veterinar. "Însă Adrian Oros a demonstrat că s-a retras din calitatea de administrator al cabinetului veterinar nu doar înainte de a fi ales parlamentar, ci chiar și înaintea campaniei electorale în urma căreia a fost ales în Parlament pentru primul său mandat de deputat, în 2012. Judecătorii au constatat că retragerea sa din calitatea de administrator nu a fost operată în Registrul Comerțului din vina celor care au preluat administrarea cabinetului veterinar. Mai mult, ei au constatat că Adrian Oros nu a exercitat nici un fel de act de administrare a cabinetului respectiv, deci nu poate fi pedepsit pentru că este lipsit de orice vină în această situație.", a scris ClujInsider.ro Înalta Curte a decis în mod definitiv, în data de 5 iunie că recursul ANI este nefondat.

Lucian Bode - Ministerul Transporturilor – De-a lungul timpului Bode a fost un critic vocal al actualului ministru Răzvan Cuc și s-a poziționat în favoarea demarării autostrăzii Comarnic - Brașov pe fonduri europene, nu în varianta de parteneriat public-privat promovată de guvernul Dăncilă. Bode a mai susținut că pentru salvarea Tarom e nevoie de un ajutor de stat pe termen scurt și numirea unui manager profesionist. A fost ales deputat în 2016 în circumscripția electorală nr.33 Sălaj. El a fost vicelider al grupului parlamentar al Partidului Naţional Liberal din septembrie 2017 până în februarie 2018. Este președinte al Comisiei pentru transporturi şi infrastructură din Camera Deputaților. A făcut parte din Comisia de anchetă privind activitatea SC Compania Naţională de Transporturi Aeriene Române TAROM SA în perioada 2007-2018, dar și din Comisia parlamentară de anchetă privind activitatea Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei. Bode a mai ocupat funcția de Ministru al Economiei în scurtul mandat al guvernului condus de Mihai Răzvan Ungureanu.

Ioan Marcel Boloş - Ministerul Fondurilor Europene – Este directorul Agenției de Dezvoltare Regională Nord-Vest, funcție pe care o ocupă din 2017. Anterior a fost secretar de stat în Ministerul Dezvoltării Regionale și în cel al Transporturilor dar și director responsabil de fonduri europene, potrivit Mediafax. Marcel Boloș este din Oradea, iar înainte de a deveni directorul ADR Nord-Vest a ocupat, timp de aproape doi ani, funcția de secretar de stat în Ministerul Transporturilor, în timpul guvernului tehnocrat condus de Dacian Cioloș. De asemenea, în perioada 2013-2015 a fost director general și coordonatorul Autorității de Management Programul Operaţional Sectorial "Transport" și al Direcției Generale Management și Strategii. De asemenea, a fost secretar de stat în Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului în anii 2012 și 2013. A ocupat și funcția de director executiv în Direcţia de Management Proiecte cu Finanţare Internaţională a Primăriei Oradea în perioada 2008-2012. De altfel, acesta a mai lucrat pentru Primăria Municipiului Oradea pe diferite funcții între anii 1993 și 2000. În perioada 2005-2008 Boloș a fost directorul economic în cadrul Administraţiei Patrimoniului Imobiliar al Consiliului Local Oradea. Marcel Boloș este și profesor universitar la Facultatea de Ştiinţe Economice a Universității din Oradea și are un doctorat în contabilitate - “Bugetul şi contabilitatea comunităţilor locale între starea actuală şi posibilităţi de modernizare” - obținut la Universitatea de Vest Timişoara, Facultatea de Ştiinţe Economice. În perioada 1999-2015, propunerea de ministru din partea PNL a mai predat la aceeași facultate ca: asistent universitar; lector universitar doctor și conferențiar universitar doctor la catedra de Finanţe Contabilitate.

Bogdan Gheorghiu - Ministerul Culturii - Deputat PNL de Suceava, Bogdan Gheorghiu, 44 de ani, jurnalist și actor. A urmat cursurile Universității Ecologice București – Facultatea de Arte- Actorie, iar licența a susținut-o la Universitatea de Arte „George Enescu” din Iași – Facultatea de Actorie. A a pus bazele Teatrului Dramatic ”Bucovina”, după absolvirea facultăţii. Realizator de emisiuni de televiziune și radio și managerul unui radio din Rădăuți. În anul 2002 a deschis stația locală de televiziune OTV Suceava. În 2005 a pus bazele postului TV Rădăuți, unde ulterior a fost manager. În anul 2007 a deschis postul regional de televiziune Bucovina TV, unde a fost realizator, director de programe manager și proprietar al postului. În anul 2016 a fost ales în Camera Deputaților pe listele PNL Suceava. Este membru în Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă din Camera Deputaților și membru din grupurile parlamentare de prietenie cu Uzbekistan, Portugalia și Spania.

Costel Alexe - Ministerul Mediului – Deputat la al doilea mandat. Doctor în climatologie și meteorologie. A lucrat ca operator de sondaje și a fost consilier la Oficiul de Cadastru din Iași. Costel Alexe are 36 de ani și este liderul filialei municipale Iași a PNL, fiind deputat la al doilea mandat. Licențiat în geografie la Universitatea ”Alexandru Ioan Cuza” din Iași. Tot la această universitate a urmat un masterat în domeniul mediului. Potrivit CV-ului postat pe site-ul Camerei Deputației, Costel Alexe este doctor în climatologie și meteorologie. Înainte de a fi deputat, Alexe a lucrat ca operator de interviu la mai multe institute de sondare a opiniei publice. Între octombrie 2007 - iunie 2012 a fost consilier la Serviciul Juridic și Relații cu Publicul din cadrul Oficiului de Cadastru și Publicitate Imobiliară din Iași. În mandatul primul de deputat, Costel Alexe a inițiat 77 de propuneri legislative, dintre care 18 au fost promulgate legi. A fost membru în Comisia pentru mediu şi echilibru ecologic (din aprilie 2014) şi în Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă (până în aprilie 2014), secretar (decembrie 2013-martie 2014). De asemenea, a făcut parte din Comisia parlamentară de anchetă pentru verificarea legalităţii achiziţiei terenurilor din zona comunei Nana, judeţul Călăraşi. În cel de-al doilea mandat, Costel Alexe este vicepreşedinte al Comisiei pentru mediu şi echilibru ecologic, membru (din noiembrie 2018) în Delegaţia Parlamentului României la Adunarea Parlamentară a Mediteranei şi membru supleant în Delegaţia Parlamentului României la Adunarea Parlamentară a OSCE.

Ministerul Tineretului şi Sportului – Ionuţ Stroe - Deputat de Dolj. Membru al PNL din anul 2001. Între anii 2004 și 2008 el a fost ales Consilier Municipal în cadrul Consiliului Local al Municipiului Craiova. A fost Președinte PNL Craiova, iar între anii 2015-2016 a fost purtător de cuvânt al partidului. A absolvit Colegiul Național Carol I, iar în anul 2003 a terminat Facultatea de Automatică, Calculatoare și Electronică - Secția Calculatoare - Limba Engleză, din cadrul Universității din Craiova. A obținut licența de inginer IT&C. A fost angajat ca specialist IT în mai multe companii. Între 2004 și 2005 a fost angajat la Societatea Națională de Radiocomunicații S.A. În anul 2005 a fost angajat ca Director la Direcția Județeană pentru Tineret Dolj, iar în anul 2007 a devenit Directorul Direcției de Programe Recreative și Divertisment pentru Tineret din cadrul Autorității Naționale pentru Tineret. În perioada 2009-2013 a studiat Dreptul la Universitatea din Craiova, iar în 2014 a obținut cea de-a doua diplomă de master (domeniul - Drepturile Omului, la Facultatea de Sociologie a Universității din Craiova). Începând din 2009, Stroe a făcut parte din delegația României la Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei (APCE). Apoi, între 2012 și 2016 a fost președintele delegației române și vicepreședinte al APCE. În ianuarie 2014 a fost ales vice-președinte al delegației ALDE, iar când PNL s-a alăturat Partidului Popular European, a fost ales vice-președinte al delegației PPE la APCE. În prezent, Ionuț Stroe este membru al Comisiei pentru Migrație, Refugiați și Persoane Strămutate, Comisiei de Monitorizare, precum și Comisiei pentru Afaceri Sociale, Sănătate și Dezvoltare Durabilă.

Opinii

RECOMANDAREA EDITORILOR

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: redactia@revista22.ro

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2024 Revista 22