Pe aceeași temă
Sunt descurajaţi denunţătorii, procurorii nu mai pot face percheziţii dacă nu ştiu exact ce probe caută iar suspecţii nu mai pot fi încătuşaţi. Va fi stabilit, prin lege, că emiterea de acte normative nu constituie infracţiune şi va fi interzis ca informaţii dintr-un dosar să fie date publicităţii înainte de pronunţarea unei decizii definite a instanţei. O altă propunere pare să-l vizeze direct pe Liviu Dragnea şi sentinţa primită în dosarul Referendumului, scrie site-ul televiziunii Digi 24.
UPDATE - Ședința Comisiei a început la ora 11.00. Astăzi se va stabili calendarul dezbaterilor asupra celor trei proiecte de lege privind modificarea Codurilor care va începe după 1 mai.
Printre modificările codurilor penale propuse de Comisia Iordache există un articol care introduce un nou motiv pentru revizuirea sentinţelor definitive şi rejudecarea proceselor. Acesta este: nemotivarea sau nesemnarea motivării sentinţei de către judecătorul care a dat decizia definitivă.
Iar conform modificărilor, pe viitor într-o astfel de situație procesul trebuie obligatoriu rejudecat. Un lucru important - Livia Stanciu, judecătoarea care a condus completul de judecată în dosarul Referendumul, în care Liviu Dragnea a fost condamnat la închisoare cu suspendare, s-a pensionat înainte ca sentinţa să fie redactată, astfel că motivarea a fost semnată de succesoarea sa - Cristina Tarcea.
Alte schimbări importante îi vizează pe denunțători. Aceștia vor beneficia de impunitate pentru dare de mită sau cumpărare de influență doar dacă denunță că au oferit bani pentru diverse avantaje în termen de cel mult șase luni de la fapte. Iar actuala prevedere care le înjumătățește pedepsele dacă fac un denunț s-ar putea aplica, pe viitor, doar dacă denunțul este făcut în șase luni de la faptă, indiferent care este aceaasta.
Parchetele nu vor mai avea voie să comunice informații despre dosare, iar procurorii trebuie să fie atenți să nu audieze o persoană mai mult de șase ore. Tot șase ore trebuie să aibă la dispoziție avocatul pentru a studia un dosar înainte de judecarea cererii de arestare a clientului.
Sechestrul nu poate fi menținut mai mult de trei ani, termen care nu există în prezent, iar procurorii trebuie să știe exact ce caută la percheziție, pentru că nu vor putea folosi în dosare decât acele probe pentru care au avut mandat de ridicare. Dacă la percheziții găsesc și alte indicii, trebuie să ceară un nou mandat.
În privința codului penal, poate cea mai importantă modificare se referă la liberarea condiționată: se va acorda mai rapid, deoarece se revine la prevederile din vechiul cod penal.
background
- Legislația penală, croită după problemele cu legea ale liderilor coaliției, Dragnea și Tăriceanu
Una dintre prevederi vizează situația în care se află Liviu Dragnea, președintelui social-democraților: acesta ar scăpa de condamnarea la doi ani cu suspendare în Dosarul Referendum, scrie cursdeguvernare.ro:
Ce prevede ”modificarea Dragnea”:
- o hotărâre definitivă (de condamnare sau de achitare) va trebui să fie motivată în cel mult 30 de zile, sau în cazuri excepționale în 60 de zile (dacă judecătorii își motivează imposibilitatea de a o face în 30 de zile). Prevederea apare și în modificările la Legea 304/200 privind organizarea sistemului judiciar
- motivarea trebuie semnată de toți judecătorii care au participat la ultimul termen de judecată la dezbateri, deliberări, pronunțarea sentinței. În cazul în care acest lucru nu este posibil, indiferent de motiv (adică și în cazul decesului unuia dintre magistrați, ceea ce ar fi o prmeieră la nivel mondial), atunci cauza se repune pe rol, deci practic se reia judecata ultimului termen într-o nouă componență a completului de judecată.
- S-a introdus și precizarea clară că Nu există infracțiune de favorizare a infractorului atunci când este vorba despre modul cum sunt adoptate actele normative, care și ea i-ar ajuta pe miniștrii implicați în dosarul Belina, și chiar pe Liviu Dragnea.
Ce prevede ”modificarea Tăriceanu”:
Este propus și un amendament care l-ar salva pe președintele celeilalte camere a Parlamentului, senatorul Călin Popescu Tăriceanu.
Conform unui nou alineat ce ar putea fi introdus la articolul 273 din Codul Penal:
“Nu constituie infracţiune refuzul de a face declaraţii prin care persoana se autoincriminează, refuzul de declara în sensul solicitat de organele judiciare, modificarea şi retractarea declaraţiei care a fost dată prin exercitarea unor presiuni de orice fel asupra martorului şi nici simpla divergenţă de mărturii în cadrul unui proces, dacă nu există probe directe din care să rezulte caracterul mincinos şi de rea-credinţă, al acestora”.
Dezincriminare prin reinterpretarea deciziilor CCR
O altă propunere ar putea declanșa un val de dezincriminări și introduce o inovare unică în lume: considerentele dintr-o hotărâre a CCR (NU dispozitivul ei) pot fi utilizate pentru aplicarea principiului legii penale mai favorabile.
Adică, chiar dacă CCR spune că un articol nu este neconstituțional, dacă în argumnetare apar precizări care l-ar putea favoriza pe un condamnat sau inculpat, ele se vor aplica (procedura s-a folosit pentru o propunere de anul trecut a introducerii pragului valoric la abuzul în serviciu).
Ce spune prevederea propusă acum:
“Se asimilează legii penale de dezincriminare și deciziile Curții Constituționale prin care se stabilește neconstituționalitatea unor dispoziții din legile penale, prin care se consideră constituționale numai anumite variante de încriminare sau prin care se dezincriminează total sau parțial, ca fiind contrare Constituției, fapte penale precum și deciziile care se referă la alt tip de norme penale decât cele de incriminare.
Obligativitatea aplicării deciziilor Curții Constituționale ca lege penală mai favorabilă se referă atât la dispozitiv, cât și la considerentele acestora.”
Redefinirea grupului infracțional organizat
Este redefinit și grupul infracțional organizat, încadrarea nemaifiind valabilă atunci când grupul nu funcționează constant și pe o perioadă lungă de timp:
Definiția actuală:
“Prin grup infracţional organizat se înţelege grupul structurat, format din trei sau mai multe persoane, constituit pentru o anumită perioadă de timp şi pentru a acţiona în mod coordonat în scopul comiterii uneia sau mai multor infracţiuni.”
Propunerea PSD:
“Prin grup infracțional organizat se înțelege grupul structurat, format din 3 sau mai multe persoane, care există pentru o perioadă și acționează în mod coordonat în scopul comiterii uneia sau mai multor infracțiuni grave, pentru a obține direct sau indirect un beneficiu financiar sau alt beneficiu material;
Nu constituie grup infracțional organizat grupul format ocazional în scopul comiterii imediate a uneia sau mai multor infracțiuni și care nu are continuitate sau o structură determinată ori roluri prestabilite pentru membrii săi în cadrul grupului.
Prin infracțiune gravă se înțelege oricare dintre infracțiunile prevăzute de art. 223 alin. (2) din Codul de Procedură Penală, inclusiv acelea pentru care legea prevede pedeapsa închisorii mai mare de 5 ani.”
articolul integral pe cursdeguvernare.ro
- Procurorul, pus în slujba penalilor: probele infracțiunilor care nu privesc fapta se distrug
Pentru a-și salva pielea, penalii de la putere dau frâu liber infracționalității în țară.
Pe scurt, dacă într-un dosar care privește o infracțiune sunt găsite probe ale săvârșirii altei infracțiuni, acestea nu vor putea fi folosite în alt dosar și vor trebui distruse în termen de 30 de zile. Simbolic vorbind, dacă ești cercetat pentru că ai furat un pix dar în calculatorul tău sunt găsite probe că ești coordonatorul unei rețele de pedofilie, acestea din urmă nu doar că vor fi ignorate și nu vor face obiectul altui dosar penal sau disjuns din primul, dar vor trebui distruse. Cu scuze din partea procurorului, eventual.
Totodată, datele obţinute dintr-un sistem informatic sau dintr-un sistem de stocare a datelor informatice care nu au legătură cu infracţiunea pentru care se efectuează urmărirea penală și pentru care a fost autorizată percheziția în acea cauză se şterg definitiv. O alta prevedere se referă la faptul că procurorul trebuie să înștiințeze persoanele care au fost interceptate în termen de 10 zile de la încetarea mandatului de supraveghere tehnică, scrie Hotnews.ro.
Modificările privind probele, comunicările și înscrisurile din proiect:
La articolul 143, după alineatul (4) se introduce un nou alineat, alineatul (4^1) cu următorul cuprins:
„(4^1) Convorbirile, comunicările sau conversațiile interceptate şi înregistrate, care nu privesc fapta ce formează obiectul cercetării, care nu au legătură cu infracţiunea sau persoanele care fac obiectul cercetării ori care nu contribuie la identificarea ori localizarea persoanelor nu pot fi folosite sau ataşate la dosarul de urmărire penală. Acestea se arhivează la sediul parchetului, în locuri speciale, în plic sigilat, cu asigurarea confidenţialităţii și pot fi puse la dispoziția celui vizat, la solicitarea acestuia. La soluţionarea definitivă a cauzei, acestea vor fi șterse sau, după caz, distruse de către procuror, încheindu-se în acest sens un proces-verbal, dacă nu s-a obținut mandat de interceptare și pentru restul convorbirilor.În cazul în care pe parcursul derulării activității de interceptare sau înregistrare a convorbirilor, comunicărilor sau conversațiilor rezultă indicii săvârșirii și ai altor infracțiuni, poate fi cerută completarea mandatului și cu privire la acele infracțiuni. Convorbirile, comunicările sau conversaţiile interceptate şi înregistrate, pot fi folosite numai pentru probarea faptei ce formează obiectul cercetării ori contribuie la identificarea ori localizarea persoanelor pentru care s-a solicitat autorizarea de la judecătorul de drepturi și libertăți, restul consemnărilor rezultate din mandatul de supraveghere tehnică urmând a fi distruse în termen de 30 de zile de la obținerea acestora.”
La articolul 145, alineatele (1) şi (5) se modifică şi vor avea următorul cuprins:
„(1) După încetarea măsurii de supraveghere tehnică, procurorul informează, în scris, în cel mult 10 zile, pe fiecare subiect al unui mandat şi pe orice persoană independent de calitatea avută de aceasta în cadrul urmăririi penale, despre măsura de supraveghere tehnică ce a fost luată în privinţa sa.”
După articolul 145 se introduce un nou articol, articolul 145^1 cu următorul cuprins:
„Art. 145^1 – (1) Datele, informațiile și rezultatele mandatelor de supraveghere tehnică obținute în baza Legii nr. 51/1991 nu pot fi utilizate în alte cauze și pentru cercetarea altor infracțiuni decât cele ce afectează siguranța națională, potrivit acestei legi și pentru care au existat suspiciunile care au fundamentat solicitarea, sub sancțiunea nulității absolute.
(2) Prin fapte prevăzute de Legea nr. 51/1991 care afectează siguranța națională se înțeleg infracțiunile prevăzute de Titlul X - XII din Codul penal, cele prevăzute de Legea nr. 535/2004 privind prevenirea şi combaterea terorismului, cu modificările și completările ulterioare precum și cele prevăzute de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 159/2001 pentru prevenirea şi combaterea utilizării sistemului financiar-bancar în scopul finanțării de acte de terorism. Extinderea situațiilor pentru care pot fi obținute mandate de siguranță națională prin orice acte normative sau administrative este interzisă și se pedepsește, potrivit legii. (3) Datele, informațiile și rezultatele mandatelor de supraveghere tehnică obținute cu încălcarea dispozițiilor alin. (1) și (2) nu pot fi utilizate în cadrul niciunui proces penal, indiferent de stadiul de soluționare a cauzei.”
La articolul 162, alineatul (4) se modifică şi va avea următorul cuprins:
„(4) Obiectele care nu au legătura cu cauza se restituie persoanei căreia îi aparțin, în termen de 30 de zile de la data ridicării, cu excepția celor care sunt supuse confiscării, în condițiile legii sau pentru care a fost obținut ulterior mandat de percheziție.”
La articolul 168, după alineatul (15) se introduce un nou alineat, alineatul (15^1) cu următorul cuprins:
„(15^1) Datele obţinute dintr-un sistem informatic sau dintr-un sistem de stocare a datelor informatice care nu au legătură cu infracţiunea pentru care se efectuează urmărirea penală și pentru care a fost autorizată percheziția în acea cauză se şterg definitiv din copiile efectuate în baza alin. (9) şi nu pot fi folosite în alte cauze penale și pentru dovedirea altor fapte, pentru care nu există mandat de percheziție. În cazul în care, pe parcursul percheziționării sistemului de stocare a datelor informatice, se descoperă indicii din care rezultă suspiciuni de săvârșire a altor fapte penale, se poate solicita mandat de percheziție informatică și în legătură cu acele fapte sau persoane.”
După art. 171 se introduce un nou articol, art. 1711, cu următorul cuprins:
”171^1 – (1) Obiectele, înscrisurile sau datele informatice predate sau ridicate silit, potrivit art. 170 și 171 pot fi folosite ca probe numai pentru dovedirea infracțiunilor ce fac obiectul dosarului în care au fost solicitate. În cazul în care, pe parcursul percheziționării, se descoperă indicii din care rezultă suspiciuni de săvârșire a altor fapte penale, se poate solicita mandat de percheziție și în legătură cu acele fapte sau persoane.
(2) Obiectele, înscrisurile sau datele informatice care nu au fost utilizate în scopul prevăzut la alin. (1) se restituie proprietarului sau se distrug, după caz, în termen de 30 de zile de la data la care se constată că nu sunt utile pentru dovedirea faptei aflată în curs de cercetare penală pentru care au fost predate ori ridicate silit sau pentru care ulterior a fost obținut mandat de percheziție sau care au fost ridicate silit în mod legal.”
Citește aici modificările la Codul de procedură penală
