Pe aceeași temă
Conducerea AEP trebuie demisă urgent, întrucât se apropie un an cu două rânduri de alegeri foarte importante (locale și parlamentare), iar instituția se face "se face că nu vede găurile negre din finanţele partidelor, iar parlamentarii dau liber la împrumuturi în campanie",spune IPP.
Ultimele alegeri locale şi parlamentare au lăsat PSD, PNL, PDL cu datorii de peste 54 de milioane de lei şi cu un volum al cheltuielilor mult mai mare decât veniturile declarate, mai arată analizaprezentată de IPP miercuri.
"Controlul finanţării partidelor este inexistent în România, în condiţiile în care ultimele alegeri locale şi parlamentare au lăsat partidele mari (PSD, PNL, PDL) cu datorii de peste 54 de milioane de lei şi cu un volum al cheltuielilor mult mai mare decât veniturile declarate, iar instituţia însărcinată cu verificarea acestora (Autoritatea Electorală Permanentă –n.r.) raportează, pe linie, că nu au fost constatate încălcări ale legislaţiei în vigoare'', susţin experţii Institutului de Politici Publice, care au analizat bilanţurile publicate de principalele partide politice pe site-ul Ministerului Finanţelor Publice la categoria datorii ce trebuie plătite într-o perioadă de până la un an.
Situaţiile financiare ale PSD, PNL şi fostul PDL arată că, din 2012 şi până în prezent, toate partidele au încheiat fiecare an inanciar cu datorii de cel puțin 10 milioane de lei.
Ele au înregistrat, în mod constant, în ultimii 4 ani, datorii care se ridică la peste 12 milioane de euro, sume datorate către creditori - inclusiv către bugetele publice, potrivit informaţiilor oficiale publicate de partidele politice pe site-ul Ministerului Finanţelor Public.
În anul 2014, cheltuielile făcute de PSD au fost cu 19.978.200 de lei mai mari decât veniturile încasate, iar cele făcute de fostul PDL au depăşit cu 2.947.031 de lei veniturile declarate de liberali, potrivit IPP.
Modificarea Legii finanţării partidelor
IPP critică și modificările aduse Legii privind finanțarea partidelor la inițiativa social-democraţilor Mircea Gheorghe - Drăghici, Marian Neacşu, Ilie Sârbu şi a liberalilor Andrei Gerea şi Puiu Haşotti.
"(Legea 113/2015 –n.r.) dă libertatea partidelor ca, după ce primesc donaţii până la limita permisă de lege, să se «împrumute» de la persoane fizice sau juridice (eventual aceleaşi!) cu încă pe atât, dublându-şi astfel veniturile. Mai mult, reglementările nearticulate au scăpat din vedere să impună interdicţia asupra împrumuturilor de bani către partide de la persoane fizice sau juridice străine aşa cum este ea prevăzută în cazul donaţiilor", precizează IPP.
Noile reglementări permit partidelor "să îşi protejeze banii primiţi de la bugetul de stat printr-o prevedere care spune că subvenţiile acordate partidelor politice au statut de afectaţiune specială şi NU sunt supuse executării silite prin poprire".
"Probabil că această situaţie dezastruoasă existentă astăzi în finanţarea partidelor ar fi fost diferită dacă instituţia abilitată să controleze şi să înainteze propuneri de reglementare în domeniu, AEP, şi-ar fi făcut treaba. În condiţiile în care tot mai frecvent DNA prezintă cazuri de politicieni care îşi justifică faptele de corupţie pentru finanţarea propriilor campanii sau ale partidelor, aproape invariabil rapoartele de control ale AEP se termină cu fraza "nu au fost constatate încălcări ale legislaţiei în vigoare", încheie analiza IPP.
