Isărescu: Dacă nu era schema de plafonare și compensare la energie, inflația ar fi depășit 20%.

L. G. | 09.08.2022

Guvernatorul Băncii Naționale, Mugur Isărescu, a spus marți că „băncile au sărit calul și au dus ROBOR-ul peste dobânda-cheie a BNR cu ocazia prezentării raportului asupra inflației.

Pe aceeași temă

Vineri, Banca Națională a crescut dobânda-cheie cu încă 75 de puncte de bază, de la 4,75% la 5,50%, pentru a combate presiunile inflaționiste, Indicele Prețurilor de Consum crescând la 15,1% în iunie, conform datelor furnizate de Institutului de Statistică. Această măsură a dus la creșterea ROBOR, indicator în funcție de care se calculează dobânzile la majoritatea creditelor. Astfel, ratele cresc, alături de inflație și facturile la energie, dând dureri de cap mai ales celor cu venituri scăzute.

Guvernatorul BNR a spus că se observă deja o temperare a consumului care va fi și mai vizibilă în semestrul al doilea: „Consumatorii se orientează mai pronunțat către magazinele de tip discount și produsele din gama marcă proprie, El a mai spus, că România are probleme majore în ce privește cheltuielile bugetare. Referitor la băncile comerciale el consideră că „au sărit calul” cu creșterea ROBOR, dar acest lucru a dus și la creșterea dobânzilor la depozite, Isărescu lansând și un avertisment pentru bănci: „să fie mai atente la mesajele Băncii Naționale”.

Principalele declarații ale lui Mugur Isărescu:

  • Inflația este un fenomen global, nu e prezent doar în România. Cea mai scăzută inflație din Europa depășește 5%. România e pe locul al 7-lea va nivel al inflației

  • În România inflația s-a datorat energiei, utilităților, dar și bunurilor alimentare.

  • Dacă nu intervenea schema de plafonare am fi avut o inflație de 20%

  • În Ungaria inflația e mai mică pentru că și schema de plafonare a fost mai generoasă

  • La materiile prime prețurile au început să meargă în jos- o tendință semnalată și pe plan internațional. Și, așa cum am spus, atunci când materiile prime vor începe să se ieftinească, vom micșora pasul de creștere a dobânzii de politică monetară

  • Indicatorul de tensionare al pieței muncii a început să crească, chiar dacă e la un nivel rezonabil față de perioada de dinaintea pandemiei.

  • Potrivit FMI, anul 2022 înseamnă o încetinire pe plan global

  • Consumul populației a evoluat favorabil, ceea ce era de așteptat. Treptat, lumea a constatat că inflația îi afectează puterea de cumpărare așa că a intervenit o temperare a consumului. Credem că în semestrul al doilea acest lucru se va vedea și mai bine

  • Se observă o creștere a preferințelor pentru mărci proprii și discounteri, pe partea consumului

  • Perioada dobânzilor puternic real negative este o perioadă depășită. În istoria omenirii o data sau de două ori într-un secol apar aceste perioade de represiune financiare. A ne raporta la cum erau dobânzile acum 4-5 ani nu ne ajută. Acea perioadă nu se va repeta degrabă.

  • O dobândă normală într-o perioadă fără inflație este de 3-6%

  • Rata inflației se va plafona în acest trimestru. E posibil ca în august să vedem unele creșteri, dar treptat-treptat, tendința e de scădere

  • ROBORul se miscă aproape de rata dobânzii de politică monetară. De mai bine de 4-5 luni s-a decuplat. Băncile au sărit calul și au dus ROBORul peste dobânda-cheie. Au supra-reacționat. A fost clară tendința băncilor și a traderilor să privească pesimist viitorul.

  • Eu personal recunosc că poate condițiile de lichiditate au făcut ca băncile să sară calul cu ROBORul. Sunt 10-12 milioane de români care au economisiri, la dobânzi puternic negative. Care chiar pierd ținând banii în depozite

  • Băncile s-au uitat și la ce se întâmplă în lume- la discuțiile despre foamete, despre celelalte dezechilibre.

  • Le transmit băncilor să fie mai atente la semnalele date de Banca Națională

  • Mărimea deficitului comercial este strâns legată de deficitul fiscal. Marea sarcină a corecției în sectorul extern este corecția fiscală. Care vedeți că se face foarte greu.

  • Cursul de schimb este relativ stabil. E vorba și de românii care vin de Sfântă Maria acasă și vând valută. Nerezidenții au re-descoperit România și contribuie și ei la finanțarea deficitului bugetar

  • În România nu sunt multe ancore în care publicul să aibă încredere. Asta ne mai lipsea: să scăpăm de sub control cursul valutar!

  • Prognoza BNR e că impactul războiului din Ucraina își va atenua efectele economice negative, începând de la anul.

  • În ce privește prețurile materiilor prime, avem o anumită menținere a presiunilor pe termen scurt, dar urmată de o anumită normalizare, avem deja semnele de normalizare.

  • Nu avem datele legate de plafonarea prețurilor la energie. În consecință, până când Guvernul nu anunță că va menține plafonarea prețurilor la energie sau va renunța la ele, noi am mers pe ideea că în aprilie anul viitor ele vor fi ridicate.

  • În niciun caz nu vorbim de stagnarea creșterii în acest an. Probabil (creșterea economică) va fi undeva la 2-3%, spun eu, care sunt pesimist, dar s-ar putea să fie chiar mai mult.

  • Încercăm împreună cu Guvernul să dăm inflația în jos fără să creăm recesiune și fără să afectăm prea mult piața forței de muncă.

  • Perioada dobânzilor mici a trecut, nu mai revine. Nu are niciun rost să mai vindem iluzii. Acestea vor fi dobânzile relativ normale, cu mențiunea că ROBOR a sărit calul, s-a dus cam mult.

Opinii

RECOMANDAREA EDITORILOR

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: redactia@revista22.ro

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2022 Revista 22