Pe aceeași temă
In plus, fata de Raportul din noiembrie 2016, in actualul Raport apar cateva diferente de nuante. Balanta riscurilor interne, din "exhilibrata" devine "relativ echilibrata", executia bugetara este "cvasiechilibrata", iar conduita viitoare a politicii fiscale devine factor de risc "relevant". Mai mult, pentru intaia oara, Raportul BNR avertizeaza asupra riscului ca agentiile de rating sa reevalueze gradul de risc asociat economiei, daca deficitul bugetului va depasi 3%.
Ce se arata in Raportul publicat de Banca Nationala, conform HotNews.ro:
Conduita viitoare a politicii fiscale si a celei a veniturilor reprezinta unul dintre factorii de risc relevanti. Orice abatere, pe partea de venituri sau de cheltuieli, de la setul de masuri fiscal-bugetare incluse in proiectul de buget propus pentru anul 2017 ar urma sa aiba implicatii asupra sustenabilitatii finantelor publice. In plus, o structura a cheltuielilor bugetare in care cele de investitii ar urma sa fie reduse in favoarea celor curente ar putea configura o structura a cererii interne cu un grad mai redus de sustenabilitate pe termen mediu. Plasarea deficitului bugetar peste valoarea de referinta de 3%, deteriorarea pozitiei externe a economiei ar putea conduce la reevaluarea de catre investitorii straini a gradului de risc asociat economiei interne.
Redeschiderea deficitului de cont curent pe seama accelerarii consumului si a majorarii deficitului bugetar reprezinta un factor de risc la adresa echilibrului macroeconomic, cu impact direct asupra fluxurilor de capital adresate economiei romanesti
Evolutia exporturilor este sustinuta in fapt de un numar restrans de ramuri, si anume cele integrate in retelele internationale de productie, care au beneficiat de influxuri consistente de investitii straine directe (componente auto, echipamente electrice). In acelasi timp, industria usoara, industria chimica si metalurgia (sectoare care genereaza inca 14,3% din totalul exporturilor de bunuri) ofera mai putin suport exporturilor, in contextul concurentei din partea producatorilor asiatici, dar si al unor constrangeri interne (presiune in crestere din partea costurilor salariale, restrangere a capacitatilor de productie).
Capacitatea industriei de a crea locuri de munca in economie s-a diminuat, contributia sa la cresterea numarului de salariati din economie scazand de la circa 30%, in medie, in perioada 2014-2015 la doar 18% in prezent. In plus, extinderi consistente ale schemelor de personal se observa doar in ramurile producatoare de componente auto, in timp ce companiile care activeaza in alte sectoare industriale adopta o politica de personal prudenta (industria alimentara, metalurgia) sau recurg chiar la disponibilizari (industria usoara, prelucrarea titeiului, industria extractiva, industria energetica).
