Pe aceeași temă
Șeful statului critică inițiativa legislativă ca fiind netransparentă și imprevizibilă. Dacă va fi promulgată, legea ar urma să creeze o nouă entitate cu atribuții în coordonarea supravegherii macroprudențiale la nivel național. E vorba despre Comitetul Național pentru Supravegherea Macroprudențială. Acest comitet ar urma să funcționeze ca o structură de cooperare interinstituțională între Banca Națională, Autoritatea de Supraveghere Financiară și Guvern, având ca obiectiv contribuția la “salvgardarea stabilității financiare”. Totuși, Palatul Cotroceni nu a fost convins de actuala formă a inițiativei.
Spre exemplu, la articolul 11 alineatul 2 din Lege, toți cei din Consiliul general, comisiile tehnice sau din cadrul secretariatului Comitetului ar fi exonerați de răspundere civilă și penală pentru actele desfășurate în cadrul Comitetului. Mai mult, o nouă imunitate ar urma să fie activată pentru cei din Comitet, fapt “ce excede cadrului constituțional, ceea ce impune o clarificare legislativă în sensul punerii de acord a recomandărilor europene în materie implementate cu reglementările interne”.
În expunerea de motive la cererea de reexaminare, președintele Iohannis descrie unele dispoziții ale Legii ca fiind “lipsite de previzibilitate și de claritate”.
Mai mult, Comitetul pentru Supravegherea Macroprudențială ar urma să emită recomandări adresate Guvernului, BNR și ASF. Potrivit articolului 4 alineatul 2 din lege, destinatarii recomandărilor ar fi obligați să adopte măsurile vizate. Problema e, după cum arată Administrația Prezidențială, că o recomandare e un act care nu implică obligativitatea conformării, fapt confirmat atât de legislația națională, cât și de cea europeană. “În acest sens, subliniem faptul că recomandările Uniunii Europene sunt acte fără caracter obligatoriu și, prin urmare, acestea nu urmează regimul juridic prevăzut de art. 148 alin. (2) din Constituție; pe cale de consecință, implementarea acestora în dreptul intern trebuie să țină seama de reglementările interne, fără a li se acorda prioritate față de dreptul național”, explică șeful statului.
Forma actuală a legii ar permite acestui Comitet să intervină chiar și în atribuțiile legale ale Guvernului: “Introducerea sintagmei „trebuie […], inclusiv emiterea de reglementări” în conținutul normativ al art. 4 alin. (2) - care induce ideea obligativității promovării de către Guvern a unor acte normative - poate duce și la concluzia că aceste dispoziții aduc atingere atribuției de exercitare liberă a inițiativei legislative de către Guvern, astfel cum este aceasta consacrată de art. 74 și 108 din Constituție”, explică Iohannis, subliniind că Guvernul român răspunde politic numai în fața Parlamentului, fără să fie obligat să răspundă în fața niciunei alte autorități publice sau private.
Anul trecut, guvernatorul Băncii Naționale atrăgea atenția că, dacă nu va ține cont de recomandările Comitetului Național pentru Supraveghere Macroprudențială – care ar urma să fie institutit prin această lege –, Guvernul își va asuma responsabilitatea pentru deciziile luate. Informația potrivit căreia guvernatorul BNR ar urma să conducă o nouă structură cu responsabilități în politica macroprudențială și de stabilitate financiară a apărut la finalul lunii iulie 2015. “E vorba despre un comitet, oameni care au date. BNR are date, MFP are date, se discută pe cifre, se evaluează riscurile. (...) ce înseamnă evaluarea riscurilor? Se observă fenomenele externe, interne, se evaluează riscurile, se pornește de la o realitate: că sâmburele unei crize financiare pleacă chiar din anii de succes, că asta se uită. Gena crizei pleacă din anul de succes”, spunea atunci Mugur Isărescu.
