Pe aceeași temă
Rusia pare să alimenteze și să profite de sentimentele neoimperialiste și naționaliste din Europa pentru a crea o prăpastie între Ucraina și vecinii săi occidentali, notează ISW.
Mișcările de extremă dreapta din Ungaria și România au stârnit îngrijorare săptămâna trecută, după ce liderii partidelor din aceste țări au revendicat părți din teritoriul ucrainean.
Institutul pentru Studiul Războiului a remarcat declarațiile făcute de Claudiu Târziu, pe 24 ianuarie, la Iași.
Atunci, președintele Consiliului Naţional de Conducere al AUR a vorbit despre unirea României cu Republica Moldova, dar și cu teritorii aflate acum în Ucraina.
Declarații similare au fost făcute de liderul ungar de extremă dreapta Laszlo Toroczkai, care a declarat că Ungaria ar trebui să revendice regiunea Transcarpatia dacă Ucraina pierde războiul cu Rusia.
Regiunea Transcarpatia este cea mai sud-vestică regiune din Ucraina și are minorități etnice maghiare și românești semnificative, potrivit The Kyiv Independent.
Regiunea istorică Bucovina de Nord face parte din regiunea ucraineană de astăzi Cernăuți, în timp ce Basarabia acoperă Moldova și părți din regiunile Cernăuți și Odesa.
Mișcările de extremă dreaptă și discursul pro-rus
Sursele rusești au amplificat ambele declarații, a precizat ISW, reluând apelul Rusiei pentru o „împărțire a Ucrainei" făcut înainte de începerea războiului la 22 februarie 2022.
Președintele rus Vladimir Putin a invocat, de asemenea, în mod explicit diferitele revendicări teritoriale pe care le-au făcut mișcările iredentiste din țările vecine Ucrainei.
Președintele rus Vladimir Putin și alți înalți oficiali ruși au reaprins această narațiune în decembrie 2023, susținând că Ucraina are „dispute teritoriale" istorice cu Polonia, România și Ungaria, dar că și-ar putea menține „suveranitatea" dacă întreaga țară ar fi compusă din granițele regiunii Lviv.
Oficialii ruși au încercat să încurajeze Polonia să încerce să revendice vestul Ucrainei, fost teritoriu polonez, dar astfel de sentimente nu au câștigat o implicare semnificativă și nici nu sunt susținute de vreun partid politic important din Polonia.
Cadrul ultranaționalist rusesc al conceptului „Lumea rusă" (Russkiy Mir) pare să fi câștigat aderență în rândul facțiunilor naționaliste europene, aplicat la propriile ideologii naționaliste, iar actorii spațiului informațional rusesc caută probabil să profite de această înclinație ideologică pentru a crea o prăpastie între Ucraina și vecinii săi europeni, conchide ISW.
Extramă dreaptă din Ungaria reclamă Transcarpatia
László Toroczkai, președintele și liderul grupului parlamentar al partidului de extrema dreaptă Mi Hazánk (Mișcarea Patriei Mamă) din Ungaria a avut duminică, la congresul anual al formațiunii, un discurs anti-UE și globalizare.
Acesta a susținut că Ucraina a fost cumpărată de cel mai mare fond de investiții din lume și a spus că - dacă aceasta va pierde războiul - țara sa va avea pretenția să primească regiunea Transcarpatia, potrivit Index.hu.
Fostul director al Serviciului Român de Informații Eduard Hellvig l-a acuzat pe senatorul AUR Claudiu Târziu că „se joacă cinic cu o temă fierbinte” după discursul susținut la Iași, de Ziua Unirii, când a spus că România „trebuie reîntregită” cu Basarabia, dar și cu teritorii aflate acum în Ucraina.
Fostul șef al SRI a spus că liderul AUR nu poate fi catalogat drept „idiot util” și că își alege special astfel de teme cu potențial incendiar, care sunt folosite și de politicieni de extremă-dreapta din Ungaria și, mai ales, care „îi convin cel mai mult lui Vladimir Putin”.
