Pe aceeași temă
Oameni de afaceri spun că angajaţii lor sunt tentaţi să treacă la stat, pentru că stresul e mai mic, iar programul de lucru mai scurt. Pe umerii celor din mediul privat se află producerea covârșitoare a majorității banilor României, mediul privat fiind cel care produce 80 % din produsul intern brut, transmite PRO TV.
Salariile din privat sunt stabilite în general de legea cererii şi a ofertei de pe piaţă. La stat, salariile sunt majorate de politicieni, dar sunt plătite tot de mediul privat, se plâng patronii. Nu este de mirare, în aceste condiții că salariații din privat migrează spre stat:
„Oamenii din sectorul privat pleacă în sistemul de stat. Un inginer constructor de birou în privat era plătit cu 6.000 de lei, iar în public i-au oferit 9 mii de lei şi s-a mutat, e foarte interesant cât vor costa construcţiile în domeniul public cu astfel de salarii şi cât vor costa în raport cu cele făcute în sectorul privat care încearcă să lupte cu astfel de salarii″, spune Florin Pogonaru, președinte al Asociației Oamenilor de Afaceri din România.
Un contabil din Târgu Jiu angajat într-o instituţie de stat are un salariu de bază de 5.339 de lei net , unul din privat: între 3 mii şi cel mult 5 mii de lei net.
Un arhitect şef din Focşani, de exemplu, câştiga peste 12 mii de lei brut la stat. Arhitecţi cu pregătire şi experienţa similară, angajaţi însă în privat, nu astiga nici pe departe atâţia bani în fiecare lună. Ba chiar unii dintre ei se mulţumesc şi cu 3.000 de lei brut.
În Mureş un consilier juridic ce lucrează pentru stat primeşte lunar un salariu de 2884 net de lei. La privat, pentru aceasi funcţie, salariul este similar dar stressul acuzat e mult mai mare. Chiar dacă cele mai mari salarii din România sunt luate de cei cu funcţii de conducere din sistemul privat, statul conduce acum în ceea ce priveşte media salariaţilor.
Oamenii sunt de aceeaşi părere:
″Eu lucrez la stat, am fost la privat. La stat am 1600 de lei, am plecat de la privat ca aici sunt mai mulţi bani”; „Soţul meu lucrează la stat, eu zic că e mai bine. Privatul, îţi dă, nu îţi dă”. „Bugetarii trăiesc mai bine, chiar am o vecină femeie de serviciu la spital, are 30 de milioane salariu. Vă spun serios, iau bani mai frumoşi că noi. Eu am muncit 40 de ani şi am ieşit cu 1 million pensie şi acum am abia 6 millioane.″
Conform datelor oficiale publicate pe site ul primăriei la Cluj Napoca un paznic primeşte un salariu de bază cuprins între 2400 şi 3000 de lei în funcţie de vechime. La această sumă se adăugă şi alte sporuri şi alte indemnizaţii. Şi site-ul agenţiei judeţene de ocupare a forţei de muncă este plin de anunţuri ale firmelor care caută agenţi de pază, însă la privat salariul oferit este puţin peste minimul pe economie.
Anul trecut, după intrarea în vigoare a noii legi a salarizării, au crescut, de pildă, brusc, lefurile angajaţilor din primarii şi consilii locale.
Sorina Donisa, CEO firma HR: „Anul trecut, în momentul în care au fost deciziile şi s-au vehiculat informaţii că vor creşte salariile la stat, am întâlnit pe piaţă situaţii ..deşi persoanele pe care le am recrutat au ajuns până în faza de ofertare şi s-au răzgândit în ultimul moment pentru că au găsit o variantă la stat. Sunt cei care caută siguranţă pe termen lung, job-ul e sigur pe termen lung şi în primul rând e timpul liber şi presiunea la muncă. e ştiut că în mediul privat se pune accent pe performanta: se dau bonuri de performanţă dar pentru asta trebuie să dai ca să primesti″
În prezent în România sunt aproape 6 milioane de angajaţi, iar dintre aceştia peste 1,2 milioane lucrează la stat, iar restul - peste 3,5 milioane -la privat. Asta înseamnă că 1 din 5 angajaţi lucrează la stat. Chiar dacă în ultimii ani nu a crescut numărul angajaţilor, s au majorat în schimb cheltuielile de personal ale statului, adică au crescut bugetele de salarii: de la 58 miliarde de lei în 2016, la 81 miliarde de lei anul acesta, după majorările de la 1 ianuarie.
România este constant pe ultimul loc în Europa în topul eficienţei serviciilor publice, asta potrivit unui studiu comandat chiar de Liviu Dragnea pe vremea când conducea Ministerul Dezvoltării. Însă în tot acest timp nu a vaut loc nicio reformă pe acest segment şi în continuare administraţiile locale aşteaptă ordine de la ″centru.″
