Pe aceeași temă
Judecatorii Horatiu Dumbrava si Alexandru Serban, doi dintre membrii CSM care nu recunosc legitimitatea presedintelui Oana Haineala, vor fi judecati de colegii lor din cadrul Curtii de Apel Bucuresti, fiind pusa in discutie revocarea lor din consiliu, scrie Romania libera. Adunarea Generala a fost convocata in data de 23 ianuarie. Acestia sunt acuzati ca nu au respectat rezultatul votului democratic din CSM, ca prin atitudini si declaratii publice au adus grave prejudicii de imagine sistemului judiciar. Printre acuze figureaza si integritatea.
La Curtea de Apel Bucuresti sunt 188 de judecatori, fiind cea mai mare, cat sase curti de apel din tara, din cele 15 existente, scrie Romania Libera.
Dumbrava si Serban se afla printre cei sapte judecatori ai CSM care nu au recunoscut votul prin care procurorul Haineala a castigat, cu 10 voturi pentru si 8 impotriva, pozitia de presedinte al CSM si au boicotat alegerea vicepresedintelui CSM.
Ca urmare a alegerilor din 4 ianuarie, mai multe judecatorii din tara au demarat procedurile de revocare a membrilor CSM Alina Ghica si Cristi Danilet, luandu-se totodata in discutie si revocarea lui Dumbrava si Serban, acestia fiind acuzati ca nu au respectat rezultatul votului democratic, iar prin atitudini si declaratii publice au adus grave prejudicii de imagine sistemului judiciar.
Capetele de acuzare pentru Horatiu Dumbravă
1. Abdicarea de la respectarea angajamentelor luate în faţa judecătorilor prin proiectul de candidat la funcţia de membru CSM; Respectarea propriei „Declaraţii de integritate"
2. Neînţelegerea principiilor democratice de funcţionare a unui organ colegial, având în vedere contestarea sistematică a deciziilor Secţiei pentru judecători sau ale Plenului CSM luate cu majoritate.
3. Influenţa negativă a conduitei proprii asupra calităţii imaginii si credibilităţii CSM şi a sistemului judiciar, atât în perioada cât a asigurat conducerea Consiliului (2011), cât şi ca membru CSM pe parcursul anului 2012, prin asumarea în numele Plenului a unor poziţii proprii, în opoziţie cu opinia exprimată de sistemul judiciar şi fără a supune acest punct de vedere analizei Plenului, precum şi prin frecventele luări de poziţie publice contrare celor asumate de Plen.
4. Deturnarea unor principii cum sunt „transparenţa" şi „integritatea" cu efecte asupra bunei reputaţii a judecătorilor.
5. Regresul înregistrat pentru statutul judecătorului în timpul mandatului său de preşedinte al CSM, prin modificările legislative efectuate în cursul anului 2011, de natură să slăbească independenţa judecătorilor. Susţinerea publică a înăspririi răspunderii disciplinare a judecătorilor.
6. Întreţinerea unei stări conflictuale în CSM, incapacitatea de a comunica si colabora corespunzător cu ceilalţi membri, de a crea o echipă în secţia pentru judecători, situaţie ce a condus la o lipsă de coeziune a Consiliului ca organ colegial.
7. Subminarea bunei funcţionări a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie prin încălcarea dispoziţiilor legale în vigoare referitoare la procedura de promovare în numele unor principii de „integritate" şi „transparenţă" de la care au abdicat prin însăşi blocarea procedurilor aflate în derulare.
Capetele de acuzare pentru Alexandru Şerban
Acuzaţiile la adresa lui Alexandru Şerban seamănă cu cele aduse lui Dumbravă, dar în varianta mai blandă, din formulări rezultand că Şerban era un executant consecvent al acţiunilor lui Dumbravă, scrie Rl.
1. Abdicarea de la angajamentele luate în faţa judecătorilor prin proiectul de candidat la funcţia de membru CSM.
2. Întreţinerea, alături de alţi membri CSM, a unui climat de suspiciune şi neîncredere în cadrul secţiei de judecători, situaţie ce a alterat iremediabil coeziunea Consiliului, cu consecinţa vădită de slăbire a sistemului judiciar.
3. Deturnarea unor principii cum sunt „transparenţa" şi „integritatea" cu efecte asupra bunei reputaţii a judecătorilor
4. Neînţelegerea principiilor democratice de funcţionare a unui organ colegial, prin contestarea sistematică a deciziilor luate cu majoritate.
5. Subminarea bunei funcţionări a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie prin încălcarea dispoziţiilor legale în vigoare referitoare la procedura de promovare în numele unor principii de „integritate" şi „transparenţă" de la care au abdicat prin însăşi blocarea procedurilor aflate în derulare.
6. Susţinerea acţiunilor preşedintelui CSM ( a lui Horatiu Dumbrava-nn) în cursul anului 2011, acţiuni ce au condus la înregistrarea unui evident regres în statutul judecătorilor (ex. modificările legislative aduse legilor care reglementează activitatea instanţelor judecătoreşti având ca efect înăsprirea răspunderii disciplinare a judecătorilor).
7. Exprimarea unor opinii la adresa colegilor precum şi asupra unor chestiuni aflate în atenţia publicului, atitudine ce pune în discuţie respectarea normelor codului deontologic.
Alina Ghica, la judecata colegilor
Propunerea de revocare din CSM a judecatoarei Alinei Ghica nu este o acuzaţie, ci o „analiză" a adunării generale a Curţii de Apel Bucureşti , care , în privinţa ei, au trecut la ordinea de zi un singur punct, scrie Romania libera.
1. Dacă (Alina Ghica-n. r.) a reprezentat sau nu interesele judecătorilor Curţii de Apel Bucureşti prin votul exprimat în şedinţa din 4 ianuarie 2013, cu ocazia alegerii preşedintelui Consiliului Superior al Magistraturii (CSM).
Mana Vioricai Costiniu
Convocarea adunării generale la Curtea de Apel Bucureşti a fost demarată DOAR pentru revocarea Alinei Ghica, de judecătoarea Viorica Costiniu (prietena ministrului Justiţiei,Mona Pivniceru), preşedinte de onoare al Asociaţiei Magistraţilor din Romania şi soţia judecătorului Florin Costiniu, fost sef de secţie la Inalta Curte ,condamnat pentru corupţie şi de prima instanţă pentru corupţie alături de fostul senator PSD Cătălin Voicu, scrie Rl.
Deşi Costiniu a adunat semnăturile pentru convocarea adunării generale cerand doar revocarea Alinei Ghica, judecătorii acestei instanţe au cerut în principal revocările judecătorilor Horaţiu Dumbravă şi Alexandru Şerban.
Strategia de revocare a incomozilor din CSM, pitrocită în laboratoarele lui Dan Voiculescu?
Potrivit Romania libera, strategia ar fi fost stabilită cu vreo trei luni în urmă, în timpul unei vizite a lui Horaţiu Dumbravă la Dan Voiculescu, susţin surse judiciare apropiate de Dumbravă.
Revocările celor trei incomozi - Ghica, Dănileţ, Hăineală - ar fi fost o ipoteză de lucru in condiţiile în care la conducerea CSM NU ar fi fost aleşi preferaţii USL.
Legătura secretă dintre Dumbravă şi Voiculescu ar fi şi motivul pentru care acum, Voiculescu l-a apărat pe blogul său pe Dumbravă, după ce Agenţia Naţională de Integritate l-a acuzat de conflict de interese.
Reamintim ca ANI il cercetează pe Dumbravă deoarece el s-a pronunţat într-un dosar în favoarea superiorului său de la Facultatea de Drept, unde actualul membru CSM era asistent universitar. Potrivit legii, Dumbravă trebuia să se abţină pentru ca dosarul să fie judecat de alt magistrat.
Sursa: Romania libera
