Pe aceeași temă
Instanța argumenteză că lăsarea lor în libertate ar reprezenta un pericol pentru ordinea publică, având în vedere gravitatea deosebită a infracţiunilor săvârşite, spunând că prin modul în care au acţionat au dovedit „un dispreţ fundamental pentru relaţiile sociale ocrotite de normele penale”.
Atitudinea pe care inculpatul Andrew Tate o are faţă de femei este aceea că „le percepe doar ca pe un mijloc de a obţine câştiguri în mod facil”, reiese din documentele aflate la dosarul în care britanicul, fratele său şi cele două complice ale acestora au fost arestaţi preventiv de către autorităţile din România. Instanţa de judecată face de asemenea referire la consecinţele pe termen lung asupra persoanelor traficate.
Cei doi frați britanici Andrew și Tristan Tate racolau tinere sub pretextul începerii unei relații de iubire, după care le duceau într-o casă alături de alte fete și erau obligate să producă clipuri video ce erau ulterior postate pe site-uri de adulți, contra cost, arată Tribunalul București în decizia de arestare preventivă a celor doi frați milionari.
Instanţa de judecată face de asemenea referire la consecinţele pe termen lung asupra persoanelor traficate.
„În contextul circumstanţelor personale, se apreciază relevantă atitudinea inculpaţilor cu privire la persoanele de sex feminin care lucrează în interesul acestora şi cu privire la modalităţile de obţinere a unor venituri în mod facil, astfel cum acestea rezulta din conţinuturile video postate pe platforme de socializare şi difuzare a conţinuturilor audio-video. (...) Din cuprinsul acestui conţinut, rezultă fără putinţă de tăgadă profunda lipsă de respect pentru normele legale şi totala indiferenţa faţă de valorile sociale ocrotite de care dă dovadă inculpatul (...) dar şi atitudinea de desconsiderare faţă de femei în general, pe care le percepe doar ca un mijloc de a obţine câştiguri mari în mod facil” se arată în încheierea de şedinţă prin care magistraţii bucureşteni au dispus arestarea preventivă a lui Tate şi celorlalţi inculpaţi din acest dosar.
„În ceea ce priveşte condiţia prevăzută de art. 223 alin. 2 C.pr.pen., respectiv privarea de libertate este necesară pentru înlăturarea unei stări de pericol pentru ordinea publică, judecătorul o apreciază îndeplinită, prin raportare la natura şi gravitatea concretă a faptelor reţinute în sarcina inculpaţilor, infracţiuni intenţionate, prin care se aduce atingere libertăţii de voinţă şi acţiune a persoanelor, dar şi la modul de comitere, inculpaţii ... şi ... creându-le victimelor, prin inducere în eroare, iluzia unor sentimente de afecţiune şi a unor relaţii stabile, pentru ca apoi, profitând de vulnerabilitatea acestora, să fie introduse în casa unde se aflau celelalte fete şi determinate la crearea de conţinut foto şi video, sub supravegherea şi controlul inculpatelor ... şi ... ..., în vederea postării materialelor pe platformele ...., cu scopul obţinerii de câştiguri materiale, aspecte care evidenţiază gravitatea deosebită a faptelor şi periculozitatea inculpaţilor. Judecătorul de drepturi şi libertăţi are în vedere, totodată, consecinţele săvârşirii faptelor asupra victimelor, fiind de natură a pune în pericol grav echilibrul psihic şi emoţional al acestora. Astfel, faptele de acest tip au un puternic impact psihologic asupra persoanelor traficate, care sunt practic dezumanizate, această formă de exploatare fiind de natură a produce efecte atât în plan psihologic şi emoţional, cât şi în plan social”, mai notează completul de judecată.
Conform sursei citate, „chiar dacă inculpaţii nu sunt cunoscuţi cu antecedente penale, aceasta reprezintă o stare de normalitate şi nu poate justifica, în contextul prezentei cauze, lăsarea în libertate a inculpaţilor la acest moment procesual, în raport de gravitatea ridicată a pretinselor infracţiuni de trafic de persoane şi constituire a unui grup infracţional organizat, pentru care sunt cercetaţi”.
Judecătorul menţionează de asemenea că, deşi din actele dosarului nu rezultă că inculpaţii ar avea în antecedente condamnări definitive, nu poate fi ignorat faptul că unul dintre ei a fost anterior cercetat pe teritoriul Marii Britanii pentru o infracţiune contra integrităţii corporale, iar celălalt pentru infracţiuni contra persoanei şi infracţiuni privind viaţa sexuală.
Judecătorul de drepturi şi libertăţi remarcă totodată faptul că declaraţiile persoanelor vătămate şi ale martorelor audiate în cauză „au relevat un tipar în modul de acţiune al inculpaţilor, care conferă greutate şi credibilitate declaraţiilor luate în mod individual, cu atât mai mult cu cât aceste declaraţii se coroborează şi cu rapoartele de expertiză psihologică în ceea ce priveşte persoanele vătămate dar şi cu aspectele rezultate din conversaţiile purtate între victime şi inculpaţi” prin intermediul unei aplicaţii online.
Andrew Tate s-a făcut remarcat în social media, unde are milioane de urmăritori, prin declaraţiile sale controversate, inclusiv cu privire la femei. Pe o reţea de socializare a fost postată, la finalul anului 2021, fotografia unei femei care avea tatuat mesajul „Tate Property” (Proprietatea lui Tate). Iar presa din România a scris, citând surse judiciare, că unelre dintre femeile care lucrau în Bucureşti pentru Tate ar fi avut pe braţ tatuaje cu mesajul „Owned by Tate” (Deţinute de Tate).
