Pe aceeași temă
UPDATE: Horatius Dumbrava nu demisioneaza din CSM nici pentru ca este amenintat cu dosare, nici pentru ca are mustrari de constiinta pentru unele pozitii avute, ci pentru a accede la o functie ravnita de multi practicieni ai Dreptului, titreaza comisarul.ro.
Dumbrava demisioneaza din CSM pentru a candida la functia de director general al Institutului National al Magistraturii.
Postul ramasese vacant dupa ce Octavia Spineanu a plecat judecator din partea Romaniei la Tribunalul Uniunii Europene, incepand cu 20 septembrie 2016.
***
"M-am înscris într-o procedură în sistemul judiciar şi vineri a fost ultima zi de înscriere. Am considerat că este corect ca azi, în prima zi lucrătoare, să demisonez", a declrat luni - pentru agenţia de presă Mediafax - Horaţius Dumbravă, membru al CSM şi fost preşedinte al Consiliului.
Solicitarea lui Dumbravă va fi discutată în şedinţa CSM de joi.
Pe ordinea de zi a CSM apare inserata "cererea domnului Nicolae Horaţius Dumbravă, judecător la Curtea de Apel Târgu Mureş, prin care solicită încetarea calităţii de membru al Consiliului Superior al Magistraturii, prin demisie".
Judecătorul Horaţius Dumbravă a fost ales, pe 7 ianuarie 2011, preşedinte al Consiliului Superior al Magistraturii, cu 15 voturi "pentru" şi trei "împotrivă", un vot fiind nul.
***
In ultima sa postare pe Facebook Dumbrava analiza cererea ministrului de Justitie, Raluca Pruna, cu privire la punerea in dezbatere publica a proiectului legii organizarii judiciare:
" Doamna ministru al justiţiei, Raluca Prună, a pus în dezbatere publică proiectul de modificare a legilor organizării judiciare: http://www.just.ro/proiect-de-modificare-si-completare-a-l…/ . Trebuie să recunoaştem că este un act temerar în condiţiile în care sistemul de justiţie trece prin frământări legate de inechităţi de salarizare şi de pensii, şi de condiţii de lucru. Dar este, în acelaşi timp, un lucru necesar, de care s-au ferit miniştri de justiţie anteriori.
Nu este tocmai un moment prielnic, după cum menţionam, cu atât mai mult cu cât ne aflăm în plină campanie electorală pentru un nou CSM şi în campanie politică pentru un nou Parlament – acesta din urmă va decide legislativ pe iniţiativa legislativă ce va pleca de la Guvern.
Dar cu atât mai mult e de apreciat că Ministerul Justiţiei a pus în dezbatere acest proiect şi că-l va finaliza, ca iniţiativă, până la jumătatea lunii noiembrie 2016. Poate că ar fi fost bine dacă acest lucru era făcut în primăvara anului 2016, dar e bine că a apărut acum proiectul. Într-un spaţiu public dominat de bălăcăreli publice la adresa justiţiei pe care le fac unele personaje interesate, cercetate penal ele sau apropiaţi ai lor, era necesar să avem o discuţie pe atât de necesara modificare a legilor organizării judiciare.
Sigur, se poate discuta pe conţinutul propunerilor, dar sunt câteva lucruri pe care ţin să le menţionez:
1. Proiectul conţine modificări importante pentru eficientizarea statutului judecătorilor şi procurorilor şi responsabilizarea acestora, ca şi pentru eficientizarea activităţii instanţelor şi parchetelor, marea majoritate fiind propuneri ale CSM după larga consultare a magistraţilor de anul trecut. Cu titlu de exemplu, la promovare se ţine cont de experienţă în profesie prin creşterea anilor de vechime pentru a putea promova la eşalonul superior; sau, evaluarea profesională nu mai e doar o chestiune formală, în care 99% din magistraţi erau evaluaţi ca având calificativul foarte bine (erau evaluaţi de proprii colegi), ci evaluarea va fi făcută de magistraţi din eşaloanele superioare. Şi exemplele pot continua;
2. Sunt şi propuneri care nu concordă cu cele ale sistemului de justiţie, cum e cea legată de propunerea şi revocarea procurorilor cu funcţii de top în Ministerul Public. Însă, trebuie observat că Ministerul Justiţiei a lăsat opţiuni deschise prin trecerea celor două variante (a sistemului şi, respectiv, a Ministerului) în proiectul supus dezbaterii, ceea ce indică o decenţă instituţională firească şi lasă loc la dezbateri în spaţiul juridic şi public;
3. Ministerul Justiţiei îşi propune dezbateri publice în mai multe centre regionale (Bucureşti, Timişoara, Iaşi, Cluj), motiv în plus de a spune că, deşi momentul nu ar fi prea fast, modul în care e pus în dezbatere acest proiect de lege poate conduce la o iniţiativă legislativă cu efecte pozitive pentru justiţie şi pentru societate."
.png)
