Pe aceeași temă
Economistii de la compania de business information si credit risk management KeysFin, avertizeaza, intr-o analiza privind evolutia fiscalitatii din Romania din 2004 si pana in prezent, ca presiunea fiscala pusa tot mai puternic pe mediul de afaceri risca sa alunge capitalul din Romania si sa asistam la o adevarata sinucidere economica, relateaza ziare.com 33 de cadre universitare, economişti, antreprenori şi specialişti în fiscalitate trimit o scrisoare ministrului Muncii, Rovana Plumb, prim-ministrului Victor Viorel Ponta şi preşedintelui ales, Klaus Iohannis in care ii avertizeaza pe acestia ca masura creşterii salariului minim cu începere din 1 ianuarie 2015 va accentua şomajul şi munca la negru.
Principala concluzie reiesita din datele statistice - cu cat statul a pus mai multa presiune pe mediul privat, cu atat gradul de rezistenta fiscala a crescut, adica statul a adunat, procentual, mai putini bani. Gradul de colectare a principalelor taxe si impozite a scazut in ultimii 10 ani de la 66% in 2004 la 56% in prezent, arata statistica KeysFin remisa Ziare.com.
Incasarile din TVA s-au redus in acest interval cu 7%, de la 47% la 40%, contributiile din asigurari sociale cu 6 procente, de la 85% la 79%, iar cele din impozitul pe profit cu 5%, de la 85% la 80%. Incasarile la buget din impozitul pe venit au fost singurele care au crescut, de la 80% la 83%, iar cele din accize si taxa pe viciu de la 79% la 81%.
Statistica, realizata pe baza datelor de la Institutul National de Statistica si cele ale Consiliului Fiscal, mai arata un aspect extrem de relevant. Pe fondul cresterii sustinute a taxelor, TVA-ului in primul rand, evaziunea fiscala a explodat, de-a dreptul, de la 6,4% la 16,2% din PIB, din care cea pe TVA a avansat cel mai mult, de la 3% la 12,2%.
"Datele arata foarte clar legatura directa dintre cresterea presiunii fiscale si cea a economiei subterane. Cu cat statul a pus mai puternic jugul pe economie, cu atat a incasat, procentual mai putin", afirma analistii de la KeysFin.
Potrivit acestora, nu este de mirare ca economia neagra a explodat in acest interval, ajungand ca in industrii precum cea a carnii sau a bauturilor alcoolice, piata neagra, evazionista, sa devina majoritara.
"Mentalitatea de tip contabil practicata de autoritati isi arata falimentul si risca sa afecteze puternic economia", afirma acestia. "Cu cat vor incerca sa isi acopere gaurile din buget prin majorari de taxe si impozite, cu atat Romania va avea de pierdut, riscand o adevarata sinucidere economica", spun expertii.
Urmeaza sinuciderea economica?
Analistii KeysFin spun ca sinuciderea economica trebuie tradusa prin pierderea iremediabila a atractivitatii mediului de afaceri, fapt care devine tot mai posibil.
Potrivit raportului Paying Taxes 2014, dat publicitatii recent de Banca Mondiala, Romania se afla, din punct de vedere al libertatii fiscale, abia pe locul 134, dupa Belarus si inaintea Bosniei.
Bulgaria, singura tara din regiune cu care incercam sa ne comparam, ocupa locul 81. Cu alte cuvinte, are un mediu economic mult mai liber, mai putin presant in privinta fiscalitatii.
"Bulgarii au inteles ca fara scaderea taxelor, risti sa nu iti mai vina investitorii. Asa au ajuns sa aiba impozitul pe profit si pe venit de numai 10%, TVA de 20% si contributii sociale de 31%, fata de 44% in Romania", afirma expertii.
In timp ce Romania a stagnat in privinta libertatii fiscale in ultimii ani, Bulgaria a avansat puternic in clasament, cu 10 locuri numai in ultimul an. "Traim intr-o competitie economica globala in care tarile pleaca de pe pozitii diferite. Nu putem sa ne laudam ca avem o fiscalitate mai buna decat in nu stiu ce tari occidentale, pentru simplul motiv ca nu exista grad de comparatie. Acele tari au economii mult mai dezvoltate, iar gradul de rezistenta la fiscalitate este incomparabil cu cel din economia romaneasca, una anemica, alienata de criza", spun cei de la KeysFin. "E ca si cum i-ai da unui sportiv plin de muschi si unuia anemic acelasi tip de stimulente si te-ai astepta sa aiba performante similare, doar pe baza medicamentatiei", explica acestia.
Potrivit KeysFin, in conditiile in care fiscalitatea va ramane batuta in cuie si in 2015, iar salariul minim impus de stat va creste, nu este exclus sa continuam sa pierdem teren fata de celelalte tari din regiune. "Singurul nostru argument in ochii investitorilor straini, in prezent, il constituie costul fortei de munca, iar aici este inerent ca acesta sa isi piarda din atractivitate in urmatorii ani. In conditiile in care fiscalitatea nu reprezinta deloc un argument pozitiv, costurile de transport sunt incomparabil mai mari avand in vedere absenta infrastructurii si costurile carburantilor, iar coruptia si birocratia sunt generalizate, intrebarea este cu ce argumente vom mai reusi sa atragem capital privat", afirma expertii.
Care este pericolul
Incasarile bugetare ale guvernului Romaniei sunt in prezent de 32% din PIB. Nu stam nici rau, dar nici bine fata de alte tari din lume. Suntem undeva la mijlocul clasamentului.
Problema este ca, daca statul va incerca sa adune mai multi bani fara sa fie foarte atent la efecte, s-ar putea trezi cu reversul medaliei.
"Sunt multe business-uri care, in prezent, functioneaza in zona gri a economiei. Daca vor ajunge in colimatorul ANAF, se vor inchide, cu siguranta, iar statul n-ar mai castiga nici din activitatile colaterale (costuri de functionare, salarizare etc.). Intrebarea este ce preferam - sa omoram un business care, pana la urma genereaza consum in economie, sau sa incercam sa il determinam sa iasa la lumina? Cum facem asta - prin facilitati fiscale, prin scaderea presiunii fiscale pe costul business-ului", au mai spus analistii KeysFin.
Cresterea salariului minim : 33 de cadre universitare, economişti, antreprenori şi specialişti în fiscalitate trimit o scrisoare ministrului Muncii, Rovana Plumb, prim-ministrului Victor Viorel Ponta şi preşedintelui ales, Klaus Iohannis
Creşterea salariului minim cu începere din 1 ianuarie 2015 va accentua şomajul şi munca la negru, opinează acestia, conform Romania Libera.
Creșterea salariului minim este „o măsură anti-economică și anti-socială“, apreciază semnatarii unei scrisori publice adresate ministrului Muncii, Rovana Plumb, prim-ministruului Victor Viorel Ponta şi preşedintelui ales, Klaus Iohannis. Grupul se declară preocupat de „politicile publice care afectează climatul de afaceri și bunăstarea populației“ și afirmă că doreşte să atragă atenția asupra proiectului de Hotărâre de Guvern privind creșterea salariului minim în anul 2015.
Proiectul prevede creşterea retribuţiei minime de la actualul nivel de 900 de lei lunar la 975 lei, urmând ca începând cu al doilea semestru nivelul salariului minim să crească cu încă 75 de lei, la 1.050 lei.
CITITI SI: Ministrul Muncii: Salariului minim va creste de la 1 ianuarie 2015
Măsura creșterii salariului minim este distructivă pentru economie și afectează bunăstarea celui mai sărac segment al forței de muncă, spun semnatarii scrisorii. Aceasta deoarece „salariul minim“ ar institui o prohibiție, împiedicând angajatorii să colaboreze cu persoanele slab calificate, precum tinerii fără experiență, în situația în care productivitatea muncii acestora este inferioară salariului stabilit în mod artificial prin lege. „În consecință, fixarea unui nivel minim al salariilor mai sus decât cel determinat de realitatea economică duce la descurajarea cererii de muncă (din partea angajatorilor), la creșterea șomajului și a economiei subterane“, se arată în scrisoare.
Cine sunt cei afectaţi
Creşterea va lovi în două categorii sociale. Prima este cea a „întreprinzătorilor și companiilor care oferă de lucru oamenilor fără calificări deosebite și care vor descoperi că trebuie să cheltuiască mai mulți bani din buzunar pentru a-și menține activitatea“, spun autorii scrisorii. Ar putea apărea inclusiv o creștere a prețurilor care îi va afecta în primul rând tot pe cei cu un nivel redus al veniturilor. A doua categorie este cea a „persoanelor cu slabă calificare sau fără experiență, care ocupă sau vor să ocupe o slujbă și care vor fi concediate, puse în imposibilitatea de a găsi un loc de muncă sau nevoite să lucreze fără acte legale“.
Măsura va duce la creşterea şomajului în rândul tinerilor. „După cum bine știți, în România rata șomajului în rândul tinerilor este de aproape 4 ori mai mare decât rata generală a șomajului (23,9% față de 6,7%), iar „munca la negru“ a luat proporții îngrijorătoare. Potrivit Consiliului Fiscal, unul din cinci salariați lucrează „la negru“: „La nivelul anului 2012, în România erau circa 1,57 milioane de salariați, patroni și întreprinzători individuali neînregistrați, «la negru», reprezentând aproximativ 27,7% din totalul salariaților, patronilor și întreprinzătorilor individuali din economie“. Aceeași sursă menționează că evaziunea fiscală din „munca la negru“ s-a dublat față de anii dinaintea crizei economice, valoarea anuală a impozitelor pe venit și a contribuțiilor pe care întreprinzătorii refuză să le achite ajungând la 3,7 miliarde de
euro.
În ultimii ani, pragul salarial sub care este interzis să oferi locuri de muncă a tot crescut, de la 700 lei în 2012 la 900 lei în prezent. Cu majorarea preconizată în 2015, la 1.050 lei, salariul minim ar putea înregistra o creștere de 50% în doar câțiva ani, interval în care producția (PIB) se estimează a crește doar cu 9%.
Din 2007-2008 încoace salariul minim a crescut permanent mai repede decât salariul mediu; dacă înainte de 2009 acest prag era fixat la mai puțin de 30% din salariul mediu, acum reprezintă 40%. „Nu este de mirare atunci că o parte atât de mare din forța de muncă, aproape un milion și jumătate de salariați, sunt remunerați cu salariul minim. Dacă fenomenul va continua, România riscă să ajungă o țară de angajați «pe minim», cu o vastă economie informală, cu sute de mii de oameni care nu își găsesc o slujbă sau care nu intră sub umbrela sistemelor de asigurări sociale“, afirmă autorii scrisorii.
Pentru a creşte nivelul de trai sunt necesare nu atât decretele guvernamentale, cât creşterea productivității, spun semnatarii. Efectele negative ale creșterii salariului minim vor lovi exact în populația săracă: persoane cu nivel redus de instruire (73% din totalul șomerilor!), tineri fără experiență, categorii sociale defavorizate sau discriminate.
Cine va câştiga
Măsura creşterii salariului minim pe economie ar putea aduce bugetului de stat sume suplimentare. Potrivit datelor oficiale, există 250.000 de angajaţi în sectorul bugetar plătiţi cu salariul minim şi 650.000 în cel privat. Statul va trebui într-adevăr să aloce mai mulţi bani cu cheltuielile salariale pentru plata unui salariu mărit în sectorul bugetar, însă va câştiga de pe urma salariaţilor şi angajatorilor din mediul privat. De aici statul va încasa contribuţii sociale şi impozite pe venit mai mari. În prezent, aproximativ 40% din costurile suportate de un angajator cu forţa de muncă sunt reprezentate de taxe şi impozite aferente datorate statului.
