Pe aceeași temă
Şefii diplomaţiilor din ţările membre NATO s-au reunit, marţi, la Palatul Parlamentului, fiind întâmpinaţi de ministrul român al Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, şi secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice, Jens Stoltenberg. La summitul găzduit de țara noastră participă și președintele Klaus Iohannis.
Discursul integral al președintelui Klaus Iohannis:
”Dragă domnule Secretar General, dragă Jens,
Domnilor miniștri, generali,
Doamnelor și domnilor,
Îmi face o deosebită plăcere să vă urez bun-venit în România, la București. Prezența dumneavoastră pe Flancul Estic al NATO, în apropierea țărmului Mării Negre, este extrem de relevantă și de oportună. Aceasta transmite un mesaj puternic de unitate aliată, solidaritate și angajament strategic. De asemenea, aceasta arată că valorile libertății și ale păcii rămân fundamentale pentru Alianța noastră.
De la momentul aderării la NATO, România a fost un aliat responsabil și activ, devotat principiilor Alianței. Am fost un contribuitor implicat în misiunile și operațiunile NATO, precum și un promotor și furnizor neclintit de securitate și stabilitate în regiunea noastră, și nu numai.
România este mândră să găzduiască, pentru a doua oară, un eveniment NATO la nivel înalt, după Summitul din 2008. Aceasta este prima reuniune ministerială de externe pe care o găzduim și prima întrunire NATO găzduită de un stat aliat de pe Flancul Estic după declanșarea războiului împotriva Ucrainei.
Agenda acestei reuniuni abordează cele mai urgente și mai relevante subiecte actuale pentru NATO și pentru securitatea noastră colectivă. Într-adevăr, în ultimele nouă luni, războiul de agresiune purtat de Rusia împotriva Ucrainei a avut implicații profunde pentru securitatea europeană și euroatlantică, provocând suferințe imense poporului ucrainean, afectând economiile statelor și cauzând o criză alimentară și energetică globală.
Drept răspuns, Alianța noastră și aliații au adoptat o poziție fermă și unitară. De asemenea, am adoptat decizii istorice pentru consolidarea, fără precedent, a descurajării și apărării noastre, pentru a ajuta Ucraina să se apere și pentru a-i sprijini pe partenerii noștri cei mai vulnerabili să își crească reziliența.
În acest context, apreciez faptul că Republica Moldova, Georgia și Bosnia și Herțegovina au fost invitate să ni se alăture în cadrul unei sesiuni a acestei reuniuni ministeriale, și că domnul ministru Kuleba va participa, de asemenea, la reuniune în cursul acestei seri.
Doresc să subliniez că este pentru prima dată când Republica Moldova participă la o reuniune ministerială a NATO și suntem bucuroși că această premieră are loc la București.
Întrucât ne pregătim pentru Summitul NATO din 2023, din Lituania, în perioada imediat următoare ne revine responsabilitatea comună de a implementa integral deciziile adoptate la Madrid, cât mai curând posibil, în special pe cele care privesc postura de pe Flancul Estic, inclusiv de la Marea Neagră. Cu această ocazie, doresc să transmit profunda recunoștință a României către toți aliații care au decis dislocarea de trupe pe teritoriul nostru.
Marea Neagră are o importanță strategică pentru securitatea euroatlantică – așa cum este deja prevăzut în Noul Concept Strategic. Trebuie să continuăm să monitorizăm cu atenție evoluțiile și să promovăm o abordare și mai strategică în regiune.
În același timp, România rămâne un susținător puternic al Politicii Ușilor Deschise. Suntem încrezători că Finlanda și Suedia, aflate astăzi ca invitate la masa noastră, vor deveni membre în curând.
Totodată, credem că ușa NATO trebuie să rămână deschisă în viitor și altor parteneri, inclusiv Ucraina și Georgia, așa cum a fost decis la Summitul de la București, în 2008, chiar în această clădire.
În încheiere, vă doresc dezbateri fructuoase și sunt încrezător că această ministerială va fi o etapă importantă în consolidarea zonei euroatlantice de securitate și stabilitate, în beneficiul tuturor cetățenilor noștri.
Vă mulțumesc!”
<iframe width="874" height="492" src="https://www.youtube.com/embed/61GQ3tz1-TU" title="Participare la reuniunea miniștrilor afacerilor externe din statele membre NATO" frameborder="0" allow="accelerometer; autoplay; clipboard-write; encrypted-media; gyroscope; picture-in-picture" allowfullscreen></iframe>
În declaraţiile date la sosirea la Palatul Parlamentului, înalţii diplomaţi prezenţi la Bucureşti şi-au exprimat susţinerea faţă de Ucraina, împotriva căreia Rusia a declanşat un război, cu referire la gravitatea situaţiei umanitare, şi au apreciat în acelaşi context necesitatea şi unitatea parteneriatului NATO. Au fost menţionate îngrijorări legate de riscurile crizei energetice şi economice. Ministrul român de Externe, Bogdan Aurescu, a subliniat că desfăşurarea la Bucureşti a reuniunii miniştrilor Afacerilor Externe din ţările NATO este o premieră pentru România, dar şi pentru NATO.
„De exemplu, pentru România este prima reuniune a miniştrilor de externe pe care o găzduim de la sesiunea Alianţei din 2004. În al doilea rând este un moment foarte important, pentru cu exact cu 20 de ani în urmă România a fost invitată, alături de alte 6 ţări, să alăture Alianţei. Şi noi o să avem un moment astăzi în care vom celebra această aniversare împreună, miniştrii ţărilor NATO invitaţi la summit”, a declarat Aurescu, potrivit Agerpres.
Statele membre ale NATO furnizează un ajutor fără precedent Ucrainei şi vor continua să îi sprijine pe ucraineni prin distribuirea de elemente de apărare antiaeriană puternice şi pentru reconstruirea infrastructurii de gaz şi a celei electrice, a declarat şi secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice, Jens Stoltenberg, la sosirea la reuniunea miniştrilor de externe din NATO, găzduită de Palatul Parlamentului.
„Ceea ce am observat de la invazia brutală a preşedintelui Putin asupra Ucrainei este că el eşuează în acest plan. Răspunde cu şi mai multă brutalitate, atacând infrastructura de gaz, liniile electrice şi încercând să îi priveze pe ucraineni de utilităţi fundamentale: apă, electricitate, lumină şi încălzire. De aceea trebuie să sprijinim Ucraina, pentru că ceea ce vedem în momentul de faţă este faptul că preşedintele Putin încearcă să folosească iarna ca o armă de război, lucru care provoacă o suferinţă extremă poporului ucrainean. Aliaţii NATO furnizează ajutor fără precedent şi vor continua să facă asta, inclusiv pentru reconstruirea infrastructurii de gaz şi infrastructurii electrice. Vom continua să distribuim, de asemenea, elemente de apărare antiaeriană solide”, a spus Stoltenberg.
El a precizat că NATO şi ţările sale membre au furnizat deja elemente esenţiale pentru a limita efectele atacurilor ruse asupra infrastructurii electrice şi de gaz din Ucraina. După primirea oficială a miniştrilor Afacerilor Externe participanţi la Ministerială şi fotografia de familie are loc reuniunea Consiliului Atlanticului de Nord în sesiunea miniştrilor de Externe, cu Finlanda şi Suedia.
Reuniunea de la Bucureşti a miniştrilor de externe din statele NATO, găzduită marţi şi miercuri de Palatul Parlamentului, se va concentra pe acordarea în continuare a asistenţei militare pentru Ucraina, precum furnizarea de sisteme de apărare aeriană şi muniţii, dar discuţiile vor viza şi ajutorul non-letal acordat Kievului. Alături de şefii diplomaţiilor din cele 30 de state membre ale Alianţei Nord-Atlantice, secretarul general al NATO şi celelalte înalte oficialităţi politice şi militare ale Alianţei, la reuniunea de la Bucureşti vor participa miniştrii de externe ai Finlandei şi Suediei, în calitate de state invitate să adere la organizaţie.
La sesiunile deschise partenerilor din cadrul reuniunii vor participa miniştrii de externe din Republica Moldova (pentru prima oară la o astfel de reuniune), Ucraina, Georgia şi Bosnia.
