Klemm: Neutilizarea probelor video ar putea restrânge cooperarea dintre SUA și România

”Neutilizarea probelor video în instanță ar putea restrânge cooperarea dintre SUA și România” a declarat Ambasadorul SUA la București, Hans Klemm

"Anul trecut ne-am făcut clare preocupările față de primul pachet de legi ce vizează sistemul judiciar. Decizia președintelui de a cere sfatul Comisiei de la Veniția este foarte bună. Acum urmărim cât de aproape putem un nou pachet de legi care trebuie să răspundă deciziilor Curții Constituționale din ultimii ani privind Codul Penal și Codul de Procedură Penală. Urmărim acest proces din mai multe motive. În primul rând, vrem să ne asigurăm că orice modificare legislativă consolidează sistemul judiciar, independența justiției. Statele Unite sunt foarte sunt interesate și de cooperarea în sfera aplicării legii. Vrem să ne asigurăm că modificările legislative nu pun în dificultate cooperarea dintre organele de aplicare a legii din SUA și din România", a declarat Hans Klemm, marți, la finalul unui eveniment la care a participat, relatează Mediafax.

Întrebat dacă este îngrijorat, Klemm a răspuns: "Da. Din acest motiv urmărim cu atenție acest lucru. Dau un singur exemplu- ce dovezi pot fi aduse în tribunale într-un dosar penal. Cum sunt adunate aceste dovezi. Neutilizarea probelor video ar putea restrânge cooperarea".

Printre propuneri de modificare a codurilor penale se află abrogarea infracţiunii de neglijenţă în serviciu, redefinirea grupului infracțional organizat astfel încât acesta nu poate fi definit ca un grup format ocazional pentru comiterea unei infracţiuni ce nu are continuitate sau o structură determinată.

Una dintre prevederile cuprinse în proiectul de modificare a codurilor penale depus în Parlament vizează modalitatea de audiere a unei persoane, care nu trebuie să depăşească mai mult de şase ore din 24. O altă modificare arată că înregistrările convorbirilor nu mai pot fi folosite ca probe.

O altă prevedere arată că dacă acţiunea de traficare nu a fost consumată, simpla ”laudă”, care conduce la dobândirea unor foloase necuvenite, este infracţiune, dar e înşelăciune, nu trafic de influenţă.

Potrivit proiectului de modificare a codurilor penale depus în Parlament, substituirea avocatului ales poate fi realizată doar cu acordul inculpatului, iar în lipsa acordului acestuia anchetatorii nu pot desemna un avocat din oficiu. De asemenea, denunțătorul poate beneficia de "imunitate", adică scutirea sau reducerea pedepsei, doar în cazul în care face denunțul în șase luni de la comiterea faptei

O altă modificare se referă la interdicția comunicării publice de informații, în cursul anchetei sau în camera preliminară, provenind de la autorități, persoane fizice sau juridice, despre persoanele sau faptele vizate.

Este redefinită infracțiunea de dare de mită, pentru a fi cât mai dificil de dovedit în fața instanței: "Pentru ca fapta să constituie infracțiune, promisiunea trebuie să fie reală, serioasă, explicită, efectivă și conștientă. Nu este astfel promisiunea neurmată de acte materiale de natură a transpune în viață, cel puțin cu caracter incipient și parțial, înțelegerea frauduloasă. Dacă fapta prevăzută la alin. (1) nu este de natură să prejudicieze bugetul de stat sau să afecteze macro-echilibrele socio-economice ale statului, sau dacă nu a adus nicio atingere concretă patrimoniului unei persoane private, pedeapsa se reduce la jumătate."

Consecinţe deosebit de grave ale unu caz de dare de mită  înseamnă  o pagubă materială mai mare de 4 milioane lei, față de 2 milioane lei cât este în prezent în lege, și pedeapsa la darea de mită să scadă și să fie închisoarea de la 6 luni la 5 ani, față de 2 la 7 ani.

Conform amendamentelor PSD, pentru infracțiunea de dare și luare de mită (100 mil. euro de exemplu) pedeapsa maximă este de cinci ani, dar, practic, după efectuarea a 2,5 ani de detenție, infractorul cel mai probabil este pus în libertate.