Pe aceeași temă
„Da, este un lucru pe care nu l-am făcut public. A fost o discuție între noi. N-am considerat că trebuie să fac public acest lucru. Mi-a cerut demisia. Am refuzat”, a declarat Kovesi, într-un interviu pentru G4Media. Șefa Parchetului European spune că nu avea „niciun motiv” să demisioneze.
„Rolul meu nu este să ajut președinții să treacă peste momente delicate când trebuie să explice propriile lor decizii. Nu mă consideram vinovată cu nimic. Așteptam să ….la finalul mandatului, dacă am fost revocată, cineva măcar să mulțumească pentru ce am făcut, nu să-mi ceară demisia”, a sus ea.
În 2019, întrebat dacă înainte de a semna decretul de revocare a șefei DNA a avut o discuție cu Kovesi în care i-a cerut demisia, președintele Klaus Iohannis a răspuns: „Pot să vă confirm că am avut mai multe discuții, ultima acum câteva săptămâni, când am felicitat-o pentru postul de procuror-șef european. În rest, sunt discuții care nu se fac publice. Dar a fost un moment greu când am semnat decretul, am executat o decizie luată, din păcate, de Curtea Constituțională și a fost un moment de care România nu a avut nevoie”.
Întrebat dacă acesta a fost motivul pentru care nu a anunțat personal destituirea, Klaus Iohannis a replicat: „Așa cum am procedat a fost rezonabil”.
Laura Codruța Kovesi a fost revocată de la șefia DNA pe 9 iulie 2018. Decizia a fost anunțată, la vremea respectivă de purtătorul de cuvânt al președintelui.
Context
Președintele Klaus Iohannis a revocat-o pe data de 9 iulie 2018 pe Laura Codruța Kovesi de la șefia DNA. Anunțul nu a fost făcut de președinte, ci de purtătorul de cuvânt al Administrației Prezidențiale, Mădălina Dobrovolschi, care a declarat că „în executarea deciziei CCR, președintele Iohannis a semnat astăzi decretul de revocare a doamnei Kovesi din funcția de procuror șef DNA”.
Decizia CCR a venit după refuzul președintelui Klaus Iohannis de a o revoca pe Kovesi de la șefia DNA. Cererea de revocare fusese înaintată de fostul ministru al justiției, Tudorel Toader, în timpul guvărnării Dăncilă (PSD). Ulterior, CCR a soluționat conflictul dintre Președinție și Guvern, obligându-l pe șeful statului să o revoce pe șefa DNA.
În luna mai 2020, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) i-a dat câștig de cauză Laurei Codruța Kovesi în procesul intentat după ce a fost revocată în urma deciziei CCR.
CEDO a stabilit că fostei șefe a Direcției Naționale Anticorupție i-a fost încălcat dreptul de a merge în instanță pentru a se apăra, drept garantat de articolul 6 § 1 din Convenție.
Totodată, instanța europeană i-a dat dreptate Laurei Codruța Kovesi în privința dreptului la liberă exprimare a opiniilor, pornind de la acuzația fostului ministru al Justiției. Tudorel Toader a notat în raportul care a stat la baza revocării că fosta șefă a DNA și-a încălcat atribuțiile făcând declarații presei internaționale.
Curtea Europeană a stabilit că fosta șefă DNA și-a exprimat puncte de vedere referitoare la modificările legilor Justiției în limitele libertății de exprimare și că a transmis public punctul său de vedere asupra reformelor, în calitate de șef al instituției Anticorupție. CEDO susține că acest lucru nu a încălcat sub nicio formă prevederile legale ci, dimpotrivă, s-a încadrat în dreptul său la liberă exprimare.
CEDO a concluzionat că această îndepărtare a Laurei Codruța Kovesi de la șefia DNA a învins scopul menținerii independenței judiciare și a avut consecințe asupra celorlalți procurori și judecători care au participat la dezbaterile publice privind reformele legislative.
Laura Codruța Kovesi a fost votată de Parlamentul European pe data de 31 octombrie 2019 în funcția de șef al Parchetului European.
