Pe aceeași temă
Meritul îi aparține, a adăugat Kovesi, și lui Daniel morar, cel care a condus 8 ani instituția.
"Până la urmă cred că, odată, modul de organizare a DNA, care cuprinde procurori, polițiști, specialiști, este un model inedit în Europa și care dovedește că a funcționat foarte bine, apoi rezultatele pe care DNA le-a obținut în ultimii zece ani — și aici este meritul tuturor celor care, în ultimii zece ani, au lucrat în DNA, inclusiv al fostului procuror șef Daniel Morar, care a lucrat aici opt ani de zile și care a contribuit la obținerea acestor rezultate, și nu pot fi negate. Deci, această încredere a partenerilor externi a fost câștigată în timp. În ultimii ani, noi am fost solicitați ca experți în diverse proiecte europene. Nu doar eu, ca șef al instituției, ci foarte mulți colegi procurori participă mereu la astfel de proiecte — de evaluare a instituțiilor juridice din alte țări, forme de pregătire profesională. Pot să spun că în ultimii ani solicitarea de a participa la aceste evenimente a fost mult mai mare decât în anii trecuți, probabil și datorită rezultatelor care s-au obținut, probabil și datorită modului în care suntem organizați și funcționăm", a spus Kovesi, într-un interviu acordat TVR.
S-a schimbat mentalitatea, oamenii reclamă tot mai mult faptele de corupție.
"Cel puțin din evaluările noastre, cred că o schimbare de mentalitate a avut loc. Și dacă mă refer la numărul persoanelor care reclamă fapte de corupție în ultimii doi ani, pot să spun că acesta a crescut spectaculos, raportat la anii anteriori. Anul trecut, cu 75% mai mult persoane față de 2013 au venit la DNA și au depus plângeri. Anul acesta, peste 40% este procentul de creștere al persoanelor care denunță fapte de corupție. Cetățenii au devenit mult mai conștienți de faptul că acest fenomen este unul grav, mulți dintre ei au devenit conștienți de faptul că nu trebuie să dea mită pentru a-și obține drepturile de care beneficiază. Avem foarte mulți funcționari publici care ne reclamă situații în care li se oferă mită pentru a-și îndeplini într-un anumit fel atribuțiile de serviciu", a adăugat procurorul șef al DNA.
2015: Peste 10.200 de dosare penale isntrumentate cu 90 de procurori
Kovesi a explicat și de ce sunt întârziate unele dosare.
Unele dintre ele sunt cauze foarte complexe, a spus șefa DNA:
"În foarte multe dintre cazurile în care au fost implicate persoane cu funcții importante și care ne-au acuzat că facem abia acum anchete, se vede din simplul fapt că urmărim numărul de dosar că aceste anchete au fost deschise în urmă cu doi ani, cu trei ani, când unii dintre ei încă mai ocupau aceste poziții, dar, datorită modului în care se administrează probele, datorită faptului că uneori avem nevoie de expertize, avem nevoie de anumite verificări complexe, de verificarea unor conturi bancare aflate în străinatate, sigur, investigația poate să dureze mai mult de un an", a spus Kovesi, ]n interviul acordat TVR.
În alte cazuri nu au existat inițial probe suficiente:
"Într-adevăr, sunt situații în care, în anul 2015, investigăm fapte din anul 2010 sau 2011 și aici sunt două situații diferite. O dată, avem situația în care au fost deschise aceste dosare în urmă cu câțiva ani în cadrul DNA și la vremea respectivă ele nu au fost finalizate, unele din lipsă de probe, altele datorită faptului că procurorii au avut foarte multe dosare în lucru și, ca o mică paranteză, vă spun că, în acest an, DNA a trebuit să gestioneze peste 10.200 de dosare penale cu un număr de numai 90 de procurori. Imaginați-vă ce înseamnă acest volum mare de dosare. În al doilea rând, sunt foarte multe situații în care noi primim sesizări de la cetățeni sau primim informații din mass-media, de la firme, de la diverse persoane care ne scriu despre fapte care au fost comise cu câțiva ani în urmă și pe care noi suntem obligați să le investigăm", a explicat Kovesi.
Despre veitățile știinifice pe care și el descoperă condamnații pentru fapte de corupție
Administrația Națională a Penitenciarelor ar trebui să verifice cazuri condamnaților care scriu lucrări științifice pentru a ieși mai repede din închisoare și să existe o "cenzură mai serioasă" și din partea completelor de judecată, a mai declarat joi Laura Codruța Kovesi.
"Cred că este un fenomen îngrijorător, mai ales că el se manifestă cu preponderență în cazurile DNA. În luna aprilie, am fost prima instituție publică din România care am sesizat că există acest fenomen îngrijorător, motiv pentru care am cerut Ministerului Justiției și Consiliului Superior al Magistraturii modificarea acestei legi. Ni s-a părut foarte ciudat faptul că doar cei anchetați de DNA sunt foarte prolifici în momentul în care ajung în penitenciar, că reducerea pedepsei se face chiar cu câteva luni, practic încearcă să schimbe modalitatea de executare a pedepsei, că nu în toate cazurile lucrările pe care le prezintă au un caracter științific și acesta este motivul pentru care am cerut modificarea legii", a afirmat Kovesi, la TVR, în interviul TVR.
CSM și-a însușit o propunere DNA, pe care a transmis-o la Ministerul Justiției, unde un grup de lucru încearcă modificarea sau adoptarea unui regulament privind folosirea acestei modalități prin care cei condamnați își reduc pedeapsa.
"Cred că este important ca această modalitate de reducere a pedepsei să fie limitată pe viitor. Cei care au veleități științifice și pot să scrie cărți, cred că pot să facă acest lucru și în libertate, dar și atunci când sunt în stare de arest preventiv sau când execută o pedeapsă. Nu aceasta este problema, ci problema este verificarea acestor lucrări și caracterul lor științific. În prezent, nimeni nu verifică caracterul științific al acestor lucrări, nimeni nu verifică dacă persoana care execută pedeapsa a avut efectiv timp să scrie această lucrare, nimeni nu verifică dacă nu cumva aceste cărți au fost trimise integral de către o altă persoană din afara penitenciarului", a mai spus Kovesi, citată de Agerpres.
