Pe aceeași temă
”Ordonanţa e o soluţie provizorie prin care atât DNA cât şi celelalte instituţii vor respecta decizia CCR. Începând de astăzi, am schimbat modalitatea de punere în aplicare a mandatelor de supraveghere tehnică. Această motivare a exclus orice sprijin de natură tehnică.
Vom folosi doar o infrastructură tehnică care ne va permite să punem în aplicare mandatele de supraveghere tehnică.
Dosarele încheiate anul trecut - 357 de rechizitorii - în mai mult de jumătate nu s-au folosit măsuri de supraveghere tehnică; în 52% din dosare nu avem măsuri de supraveghere tehnică. Acces la sistem informatic, localizarea unor posturi telefonice, înregistrări ale unor convorbiri care se poartă prin telefon sau calculator, sau diverse înregistrări în locuri publice. Din cele 357 de dosare trimise în instanţă aproximativ 25% au măsuri care au fost puse în aplicare şi cu mijloace tehnice.
Sunt mai multe instituţii cu care am lucrat pentru punerea în executare a acestor mandate. Ca specialist în drept pot să vă spun că efectele deciziei CCR nu le vom vedea nici azi, nici mâine, nici poimâine.
Principii esenţiale ale justiţiei: deciziile CCR se aplică pentru viitor.
În DNA, toate dosarele au avut la bază diferite modalităţi de probaţiune - nu avem dosare construite doar pe interceptări. În foarte multe dintre dosare avem situaţii în care ceea ce se discută între inculpaţi - au recunoscut în declaraţiile pe care le-au dat.
Există, totuşi, o frământare în sistemul judiciar privind anumite aspecte din motivarea Curţii - paragraful 52, poate să genereze anumite interpretări. Decizia se aplică şi cauzelor aflate în curs de soluţionare, pe rolul instanţelor de judecată - poate genera anumite probleme de interpretare.
Odată ce au trecut de camera preliminară, această excepţie nu ar putea fi invocată cu succes. Am toată încrederea în judecătorii din România că au suficientă experienţă. Legalitatea unei probe se analizează în cameră preliminară. Ddacă sunt invocate cereri după ce dosarul a plecat din cameră preliminară şi în cazul unei hotărâri definitive - judecătorii vor aprecia dacă o asemenea cerere poate avea succes sau nu. În ceea ce priveşte punerea în executare a mandatelor de supraveghere - procurorii au respectat legea la momentul respectiv.
Încercările Parlamentului de a clarifica situaţia - o modificare ar putea să ajute persoanele care au fost deja condamnate; ar putea invoca noul text de lege pentru a ataca toate hotărârile.
Nu cred că o modificare legislativă ar putea să ajute judecătorii în acest moment. Repet, dosarele noastre nu se bazează numai pe interceptări.
Proiectul aflat în dezbatere la Senat nu cred că este binevenit pentru sistemul judiciar. CPP e legea care prevede cum se fac interceptările; sunt prevăzute în mai multe articole.
Când avem un dosar penal, legea ne spune dacă putem sau nu să folosim interceptări.
Niciodată, niciun procuror, niciun magistrat nu va putea efectua interceptări dacă nu are un dosar penal deschis. Alte condiţii - să fie o faptă gravă, să mai existe şi alte indicii. O simplă sesizare nu e suficientă pentru a intercepta o persoană.
Judecătorii sunt întotdeauna cei care fac un control de legalitate. Judecătorii nu fac un control formal, fac un control foarte riguros. Sunt situaţii în care judecătorii resping astfel de cereri. După ce se pun în aplicare aceste măsuri, există un control extrem de riguros. E important să subliniez că în momentul în care un procuror foloseşte un astfel de mijloc de probă e obligat să aducă la cunoştinţa persoanei interceptate.
Persoana respectivă are dreptul să vină să îşi asculte conversaţiile. Cei care susţin în spaţiul public că procurorii interceptează pe cine vor şi cum vor, vă spun că e total fals.
Înainte, serviciul tehnic al DNA se ocupa de punerea în aplicare a mandatelor. Ofiţerii de informaţii nu aveau acces la conţinutul convorbirilor. În locul ofiţerilor SRI vor fi poliţişti din cadrul DNA. De astăzi, nu mai există niciun fel de intermediar. În cadrul serviciului tehnic au lucrat aproximativ 20 de poliţişti. Sunt foarte buni, dar totuşi sunt foarte puţini. Avem 14 servicii teritoriale. Teoretic, începând de astăzi sunt şi alţi poliţişti din cadrul DNA care se vor ocupa de această problemă.
Durează până îi vom instrui pe toţi. Consecinţa - o întârziere evidentă a soluţionării dosarelor. Sunt dosare care au 100 de volume, 200, 300. O să se întârzie foarte mult soluţionarea dosarelor. Ritmicitatea soluţionării va fi afectată”, a spus Laura Codruța Kovesi la TVR 1.
