Pe aceeași temă
Kovesi le-a prezentat europarlamentarilor stadiul în care se află înființarea primului Parchet European (EPPO) care va cerceta exclusiv modul în care sunt fraudate investițiile cu bani de la Bruxelles.
Laura Codruța Kovesi le-a explicat europarlamentarilor că, în prima scrisoare către statele participante la EPPO, le-a cerut să furnizeze informații pentru a estima încărcătura Parchetului European pentru primul an.
Astfel, relevant este numărul de procurori europeni delegați, care vor activa în țările care fac parte din Parchetul European și numărul de angajați în biroul central al Parchetului, care vor lucra în Luxembourg.
„Decizia asupra bugetului nu este doar un exercițiu tehnic pentru experții în chestiuni bugetare. Parlamentul urmează să adopte o decizie pur politică”, le-a spus Kovesi europarlamentarilor din comisia LIBE.
„Dacă dorim să începem în 2020, bugetul Parchetului European pentru 2020 trebuie rediscutat, crescut în mod semnificativ iar bugetul pe 2021 trebuie ajustat în mod corespunzător”, a mai spus Kovesi.
Kovesi a mai declarat că estimările inițiale, potrivit cărora va începe activitatea cu resursele existente și va atinge viteza de croazieră în 2023, când va putea gestiona sub 1000 de investigații, se dovedesc depășite.
În practică, a susținut Kovesi, în primul an de activitate, Parchetul European trebuie să aibă capacitatea să deschidă cel puțin 2000 de noi cazuri. PE va investiga o parte din ele, iar o altă parte va fi trimisă serviciului de parchet din țările membre.
Kovesi a mai afirmat în timpul audierilor că estimează că procurorii delegați vor trebui să evalueze încă din prima zi cel puțin 3000 de cazuri pentru a decide care sunt de competența biroului central și care rămân în competența parchetelor naționale.
„Nu vom putea obține toate acestea cu 32 de procurori delegați și un sfert (part time), cu 22 de procurori europeni și cu 29 de angajați în biroul central așa cum prevede schema de acum”, a spus Kovesi.
„Cum va lucra în practică în regim part time un procuror european delegat? Lucrând la un caz european dimineața și la unul național după-amiaza? Își va întrerupe pledoare la curte pentru că va trebui să pledeze pentru un caz național? Cine va lua măsurile urgente în celelalte cazuri, în timp ce procurorul european delegat va pleda la Curte? (…) Pentru mine este clar, dacă dorim să facem treabă bună, dacă dorim să dăm consistență Parchetului European din prima zi, dacă dorim un Parchet European cu adevărat independent, trebuie să începem doar cu procurori europeni delegați angajați în regim full time. Și ne trebuie cel puțin doi pentru fiecare stat membru”, le-a explicat Kovesi europarlamentarilor din comisia LIBE.
Context
Kovesi a fost aleasă procuror european în urma unei proceduri lungi și complexe și a fost susținută puternic de Parlamentul European. Fosta șefă Anticorupție și-a impus ca obiectiv de funcționare a EPPO sfârșitul anului 2020.
Pentru ca termenul să fie respectat, Kovesi a făcut un tur de forță în statele europene în vederea stabilirii procurorilor propuși de fiecare membru UE și, de asemenea, a cerut public resurse financiare și logistice mai consistente pentru înființarea instituției și pentru ca aceasta să funcționeze eficient încă de la început.
Până în prezent, 22 de state membre s-au alăturat Parchetului Public European (Austria, Belgia, Bulgaria, Croaţia, Cipru, Republica Cehă, Estonia, Finlanda, Franţa, Germania, Grecia, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Malta, Olanda, Portugalia, România, Slovenia, Slovacia, Spania). Cele cinci state care nu participă încă – Suedia, Ungaria, Polonia, Irlanda şi Danemarca – se vor putea alătura în orice moment.
