Pe aceeași temă
Consiliul Superior al Magistraturii a pus în dezbatere publică, miercuri, proiectul de management privind exercitarea mandatului de procuror șef al DNA. Totodată, Consiliul a înaintat data de 25 Martie pentru finalizarea procedurilor de avizare a propunerii ministrului Justiției pentru reînvestirea Laurei Codruța Kovesi la șefia Direcției Anticorupție.
Proiectul vine cu adaptări în condițiile în care Curtea Constituțională a declarat că interceptările făcute de SRI la cererea procurorilor anticorupție sunt neconstituționale.
CCR a declarat, în Februarie, neconstitutional al. 1 al articolulului 142, din Codul de Procedura Penala, care prevede ca "procurorul pune in executare supravegherea tehnica ori poate dispune ca aceasta sa fie efectuata de organul de cercetare penala sau de lucratori specializati din cadrul politiei ori de alte organe specializate ale statului". Motivarea deciziei trebuie să apară și numai atunci vom ști riscurile exacte care vor exista ca urmare a deciziei.
În aceste condiții, DNA se pregătește pentru noul cadru legislativ. “E necesară dezvoltarea Serviciului tehnic, prin suplimentarea resurselor umane și materiale, dar și prin asigurarea unor forme de pregătire specifică”, e menționat în documentul citat.
Direcția a identificat și necesitățile impuse de situație:
- detașarea unui numar suplimentar de lucrători de poliție judiciară care să gestioneze infrastructura tehnică suplimentară, să asigure monitorizarea în timp real a comunicațiilor interceptate, să realizeze supravegheri operative și înregistrări în spații publice sau private;
- achiziționarea de autovehicule de diferite tipuri;
- achiziționarea de logistică pentru efectuarea înregistrărilor ambientale și în material interceptării comunicațiilor;
- realizarea unor programe de pregătire profesională specifice care să asigure că acești polițiști dobândesc în timp cunoștințele specific activității de supraveghere tehnică.
În plus, DNA subliniază că “recuperarea prejudiciilor și confiscarea extinsă rămâne în continuare o prioritate în activitate”. Totuși, principala vulnerabilitate la adresa Direcției o reprezintă creșterea constantă a volumului de activitate. În 2015, volumul de lucru a fost de patru ori mai mare decât acum zece ani și aproape dublu față de acum cinci ani, potrivit documentului.
“Numărul cauzelor de soluționat în 2015 a fost cu 20,45% mai mare față de anul 2014” și “deși procurorii au soluționat în fiecare an tot mai multe dosare, ritmul de creștere a dosarelor noi a fost și mai mare, astfel încât am ajuns ca, la sfârșitul anului 2015 să avem încă de soluționat 7.102 cauze”, mai arată DNA.
-
Ministrul Justiției a trimis propunerea de reînvestire a Laurei Kovesi la șefia Direcției Naționale Anticorupție. Propunerea trimisă de Raluca Prună a fost primită de CSM în 29 Februarie. Consiliul urmează să dea un aviz consultativ în acest sens, pentru ca ulterior cererea să meargă la președintele Iohannis, care va avea cuvântul final. Joi, Klaus Iohannis a vorbit la Palatul Cotroceni despre reînvestirea lui Kovesi la DNA. “Rezultatele doamnei Kovesi vorbesc de la sine”, a spus șeful statului, întrebat cu privire la reînvestirea procurorului șef al DNA.
Curtea Constitutionala: interceptarile facute de SRI la cererea procurorilor sunt neconstitutionale
CCR a declarat, în februarie, neconstitutional al. 1 al articolulului 142, din Codul de Procedura Penala, care prevede ca "procurorul pune in executare supravegherea tehnica ori poate dispune ca aceasta sa fie efectuata de organul de cercetare penala sau de lucratori specializati din cadrul politiei ori de alte organe specializate ale statului".
Motivarea deciziei trebuie să apară și numai atunci vom ști riscurile exacte care vor exista ca urmare a deciziei.
“Plenul Curții Constituționale, învestit în temeiul art.146 lit.d) din Constituţia României şi a art.29 din Legea nr.47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, a luat în dezbatere excepţia de neconstituționalitate a dispozițiilor art.142 alin.(1) din Codul de procedură penală – Punerea în executare a mandatului de supraveghere tehnică, dispoziţii care au următorul conținut:
(1) Procurorul pune în executare supravegherea tehnică ori poate dispune ca aceasta să fie efectuată de organul de cercetare penală sau de lucrători specializaţi din cadrul poliţiei ori de alte organe specializate ale statului.
În urma deliberărilor, Curtea Constituțională, cu majoritate de voturi, a admis excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat că sintagma „ori de alte organe specializate ale statului” din cuprinsul dispoziţiilor art.142 alin.(1) din Codul de procedură penală este neconstituţională.
Curtea a constatat că textul criticat contravine prevederilor constituţionale cuprinse în art.1 alin.(3) conform căroraRomânia este stat de drept, în care drepturile şi libertăţile fundamentale ale cetăţenilor sunt garantate.
De asemenea, sintagma supusă controlului nu respectă condiţiile de calitate inerente unei norme legale, sub aspectul clarităţii, preciziei şi previzibilităţii, întrucât nu permite subiecţilor de drept să determine care sunt organele specializate ale statului abilitate să realizeze măsurile dispuse prin mandatul de supraveghere tehnică, măsuri cu un grad ridicat de intruziune în viaţa privată a persoanelor.
Decizia este definitivă și general obligatorie și se comunică celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi instanței care a sesizat Curtea Constituțională”.
Sintagma „ori de alte organe specializate ale statului” era folosită pentru ca SRI să poate face interceptări în dosarele penale, în special pentru DNA și DIICOT.
Potrivit Raportului SRI pe 2014, depus la Parlament, „în 2014 au fost puse în executare 42.263 mandate de supraveghere tehnică şi 2.410 ordonanţe aparţinând structurilor Ministerului public şi DNA”.
Decizia Curtii Constitutionale a fost pronunțată pe o excepție ridicată de inculpații dintr-un dosar de spălare de bani în care sunt implicați chinezi, iranieni și turci.
Aceştia ar fi alimentat sistemul neoficial de transfer de bani „Hawalla”, folosită în lumea arabă, prin care banii se dau pe încredere, prin „brokeri”. Câţiva dintre cei judecaţi au fost prinşi de poliţiştii de frontieră în vama Giurgiu, încercând să scoată din ţară 240.000 de euro.
Pivniceru, (CCR): Decizia privind neconstituționalitatea interceptărilor nu se aplică retroactiv
In urma deciziei CCR, Mona Pivniceru, judecator al Curtii Constitutionale, a declarat pentru Q Magazine ca „așa cum este acum, formularea este foarte ambiguă și lasă loc la interpretări. Potrivit normelor europene, interceptările telefonice sunt considerate un act foarte intruziv la adresa unui om, a vieții lui intime și a familiei acestuia. De aceea, trebuie prevăzut în mod clar și expres CARE este organul care poate face aceste interceptări, dacă acel organ are baza legală pentru acest fapt și care sunt actele care stau la baza acestora. Potrivit legislației actuale din România, organe de cercetare penală sunt numai Parchetele și cele ale Poliției. Serviciul Român de Informații nu are prin legea sa de funcționare abilități pentru a fi organ de urmărire penală”, a spus Pivniceru, potrivit sursei citate.
Ea a adăugat că legea nu se va aplica retroactiv, urmând a fi valabilă doar pentru dosarele care vor fi constituite de acum înainte.
Decizie CCR care nu va permite revizuirea condamnărilor din dosare cu interceptări ale SRI
Recent, Curtea Constituțională a declarat neconstituțională prevederea care permitea revizuirea unei condamnări în virtutea unei decizii de neconstituționalitate survenită ulterior condamnării.
Acest lucru face imposibilă folosirea de către condamnații din dosare instrumentate de DNA, de exemplu, a deciziei CCR de acum o lună care spunea că SRI nu poate face interceptări în dosare penale. Mulți dintre condamnații din procesele DNA pregăteau astfel de cereri de revizuire, fără să mai aștepte motivarea Curții Constituționale.
Vă prezentăm integral Comunicatul Curții:
"În ziua de 3 martie 2016, Plenul Curții Constituționale, învestit în temeiul art.146 lit.d) din Constituţia României şi a art.29 din Legea nr.47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, a luat în dezbatere excepţia de neconstituționalitate a dispozițiilor art.453 alin.(1) lit.f) din Codul de procedură penală, care au următorul conținut:„Revizuirea hotărârilor judecătoreşti definitive, cu privire la latura penală, poate fi cerută când: […] f) hotărârea s-a întemeiat pe o prevedere legală ce a fost declarată neconstituţională după ce hotărârea a devenit definitivă, în situaţia în care consecinţele încălcării dispoziţiei constituţionale continuă să se producă şi nu pot fi remediate decât prin revizuirea hotărârii pronunţate.“
În urma deliberărilor, Curtea Constituțională, cu majoritate de voturi, a admis excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat că soluția legislativă cuprinsă în art.453 alin.(1) lit.f) din Codul de procedură penală, care nu limitează cazul de revizuire la cauza în care a fost invocată excepția de neconstituționalitate, este neconstituțională. Curtea a reținut că în ceea ce privește cauzele soluționate până la data publicării deciziei Curții Constituționale în Monitorul Oficial al României, Partea I, prin care s-a constatat neconstituţionalitatea unei dispoziţii dintr-o lege sau o ordonanță a Guvernului și în care nu a fost dispusă sesizarea Curții Constituționale cu o excepție de neconstituţionalitate având acelaşi obiect, acestea reprezintă facta praeterita,de vreme ce cauzele au fost definitiv și irevocabil soluționate. Curtea a reținut că din momentul introducerii cererii în instanță și până la soluționarea definitivă a cauzei, norma incidentă a beneficiat de prezumția de constituționalitate, care nu a fost răsturnată decât ulterior pronunțării hotărârii prin care s-a tranșat în mod definitiv litigiul şi care a dobândit autoritate de lucru judecat. Prin urmare, Curtea a constatat că incidența deciziei de admitere pronunţată de instanța de contencios constituțional într-o atare cauză ar echivala cu atribuirea unor efecte ex tunc actului jurisdicțional al Curții, cu încălcarea dispozițiilor art.147 alin.(4) din Legea fundamentală, și ar nega, în mod nepermis, autoritatea de lucru judecat care este atașată hotărârilor judecătorești definitive.
Curtea a constatat însă că, în reglementarea cazului de revizuire examinat, reglementat de art.453 alin.(1) lit.f) din Codul de procedură penală, deși intenția legiuitorului a fost de a da eficiență controlului de constituționalitate,posibilitatea de a beneficia de efectele deciziei de admitere a Curții este necesar a fi circumscrisă sferei persoanelor care au declanșat acest control, anterior momentului publicării deciziei, în condițiile prevăzute de lege. În speță, Curtea a constatat că motivul substanțial și imperios care justifică derogarea de la principiul autorității de lucru judecat îl constituie decizia de admitere a excepției de neconstituționalitate, pronunțată de instanța de contencios constituțional.
