La 30 de ani de la Revoluție nu se cunosc vinovații pentru morții după preluarea puterii de CFSN

Laurentiu Gheorghe | 22.12.2019

Voican Voiculescu, acuzat de crime împotriva umanității, le-a replicat celor care îl întrebau dacă e normal să participe la comemorarea a 30 de ani de la Revoluție: „Dosarul Revoluției nu s-a judecat!”

Pe aceeași temă

Gelu Voican Voiculescu, judecat pentru infracțiuni împotriva umanității în Dosarul Revoluției, a participat din nou, duminică dimineața, la o ceremonie de comemorare a victimelor din decembrie 1989, la monumentul Revoluției, situat lângă sediul Ministerului de Interne. După ce cu o zi înainte a fost agresat și huiduit la un eveniment similar, Voiculescu a susținut că nu se teme de nimic și că ceea ce s-a întâmplat este „regretabil”. Această încredere că este infailibil în fața legii îi este dată de tergiversarea de aproape 30 de ani a anchetei privind crimele din timpul Revoluției.

La 30 de ani de la tragicele evenimente din decembrie 1989 Dosarul Revoluției de abia a fost trimis în judecată, aflându-se în faza de cameră preliminară. Aceasta cu toate că ancheta a fost deschisă imediat după 1990.

Prima soluţie în acest dosar a fost dată în 1995: procurorii i-au scos de sub urmărire penală pe soţii Ceauşescu. Fuseseră deja executaţi, constată procurorii. După care, timp de nouă ani se așterne praful peste acest dosar.

9 ani de liniște

Dosarul Revoluţiei prinde din nou viaţă în 2004. Asociaţia 21 decembrie face două plângeri penale împotriva a mai multor generali ai regimului comunist. Procurorul militar Dan Voinea decide să înceapă urmărirea penală în această cauză şi să pună sub învinuire inclusiv persoane care s-au aflat în conducerea Frontului Salvării Naţionale. Printre aceştia: Ion Iliescu, Gelu Voican Voiculescu şi Silviu Brucan.

Între timp, în 2006, legislaţia se schimbă, printr-o decizie a Curţii Constituţionale. Parchetul Militar nu se mai putea ocupa de dosarele în care erau implicați şi civili. Timp de încă trei ani, se lasă din nou linişte.

În 2009, Generalului Dan Voinea i se ia dosarul, fiind acuzat de mai multe abuzuri. În acelaşi an, Ion Iliescu este scos de sub urmărire penală.

În 2015, Dosarul Revoluției este clasat

Tot în 2009, Curtea de la Strasbourg sancţionează pentru prima dată România pentru tergiversarea anchetei faptelor petrecute în decembrie 1989. De atunci, condamnările încep să curgă, iar CEDO obligă România să-şi stabilească un calendar pentru soluţionarea dosarului. Agenda, făcută, nu e respectată. În noiembrie 2015, dosarul e clasat din nou.

Revoluţionarii și rudele celor uciși la Revoluție depun la Parchetul General peste 200 de plângeri. Alte câteva zeci de reclamaţii ajung şi la Curtea Supremă de Justiție.

„Oamenii totuşi doresc să conteste această rezoluţie catastrofală pentru istorie şi pentru sufletele lor. Cu cât sunt mai multe plângeri, cu atât sunt mai multe şanse”, declara cu această ocazie Teodor Mărieş, preşedintele Asociaţiei 21 Decembrie.

După 26 de ani de investigații, procurorii secției militare de la Parchetul General au stabilit că o parte din cei care au murit la Revoluţie au fost victimele ordinelor date de Nicolae Ceaușescu. O altă parte ar fi reprezentată de militarii care s-au împușcat între ei, în lipsa unei bune coordonării şi pe fondul derutei, stării de oboseală şi stresului. Acțiunile haotice ale acestora din urmă au dus la creșterea numărului de civili care și-au pierdut viața. Toate aceste informații nu se regăsesc într-un act de inculpare, prin care vinovații să fie trași la răspundere, ci într-o rezoluție de clasare care pune capăt tuturor cercetărilor. Dosarul Revoluției a devenit un caz închis.

După 26 ani, Dosarul este redeschis

Totuși, în 2016, la 27 de ani de la evenimentele sângeroase din decembrie 1989, mai mulţi membri ai fostului Consiliu al Frontului Salvării Naționale (CFSN), condus de Ion Iliescu, care au pus mâna pe putere în România, în decembrie 1989, au fost audiaţi şi puşi sub urmărire penală de procurori ai Secției parchetelor militare din Parchetul General, pentru infracţiuni contra umanităţii. În 2017, achetatorii au concluzionat că cei puşi sub acuzare au pus la cale un atac generalizat în toată ţara, au acţionat în baza unui plan şi au generat un „război” psihologic şi mediatic care a condus la producerea a numeroase victime.

Mai mulți membri ai fostului Consiliu al Frontului Salvării Naționale (CFSN), format în decembrie 1989 şi condus de fostul preşedinte Ion Iliescu, au fost audiaţi de procurori ai Secției parchetelor militare, a anunţat Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (Parchetul General).

Prin ordonanța din 1 noiembrie 2016, procurorii militari au dispus extinderea urmăririi penale, in rem, sub aspectul infracţiunii contra umanității.

Iliescu și Voican Voiculescu, puși sub acuzare pentru crime împotriva umanității

Parchetul General arată că, din actele dosarului rezultă că pentru păstrarea puterii, prin acțiunile desfășurate și măsurile dispuse, noua conducere politică și militară instaurată după data de 22.12.1989 a determinat uciderea, rănirea prin împușcare, vătămarea integrității fizice și psihice, respectiv lipsirea de libertate a unui număr mare de persoane, fapte care se circumscriu condițiilor de tipicitate ale infracțiunii contra umanității.

Anchetatorii au mai adăugat că, în realizarea acestui plan, s-a apelat la Televiziunea Română care a transmis comunicate alarmiste şi uneori false, la tăierea legăturilor telefonice şi aducerea la conducerea ministerelor de forţă a unor foste cadre militare loiale noii conduceri politico-militare, cu consecinţa generării unui „război” psihologic şi mediatic care a condus la producerea a numeroase victime.

“Situaţia premisă a infracţiunii contra umanităţii referitoare la existenţa unui atac generalizat rezultă din numărul mare de localităţi în care au avut loc incidente armate cu consecinţele menţionate anterior. Din modul în care s-a produs acest atac reiese existenţa unui plan după care s-a acţionat, plan care a urmărit crearea unei stări de confuzie în rândul forţelor armate, prin divizarea conducerii Ministerului Apărării Naţionale şi difuzarea unor ordine, rapoarte şi informaţii false, scoaterea în stradă şi înarmarea populaţiei, respectiv crearea aparenţei unui „război civil” în care să se confrunte unităţi înarmate aparţinând Ministerului Apărării Naţionale şi Ministerului de Interne sau aceluiaşi minister, în scopul preluării puterii şi legitimării noilor lideri”, au mai precizat procurorii.

În aprilie 2019, procurorii militari trimit îi trimit în judecată pe Ion Iliescu, Gelu Voican Voiculescu si fostul sef al Aviatiei Militare Iosif Rus au fost trimisi luni in judecata, in Dosarul Revolutiei, pentru savarsirea de crime impotriva umanitatii.

Trimiterea în judecată în 2019

Finalizarea anchetei si solutia decisa de procurori a fost anuntata pe 9 aprilie 2019 de către procurorul general Augustin Lazar, intr-o declaratie de presa la finalul careia a cerut public scuze, in numele Ministerului Public, pentru durata excesiva a anchetei penale - 30 de ani.

Intr-un comunicat postat la scurt timp pe site-ul Ministerului Public se reaminteste mai intai ca una dintre prioritatile strategice ale MP a fost si solutionarea asa numitelor „dosare istorice”, cum ar fi "Dosarul Gheorghe Ursu" (trimis in instanta la data de 1 august 2016) si „Dosarul Mineriadei 13-15 iunie 1990”, trimis in judecata in iunie 2017.„Astazi, la aproape trei decenii de la evenimentele din decembrie 1989, dupa o evolutie complexa si complicata a cauzelor penale ce au avut ca obiect cercetarea faptelor savarsite in acea perioada, fapte ce au dus la caderea regimului comunist, suntem in masura sa anuntam solutionarea acestui dosar esential pentru aflarea adevarului despre istoria noastra recenta", se arata in comunicatul de luni al MP referitor la Dosarul Revolutiei.

Astfel, prin rechizitoriul Sectiei Parchetelor Militare nr. 11/P/2014 din 05.04.2019, in dosarul penal intitulat generic "Revolutia Romana din decembrie 1989", au fost trimisi in judecata inculpatii:

1. Iliescu Ion - fost presedinte al Romaniei,

2. Voiculescu Voican Gelu - fost viceprim-ministru al Guvernului Romaniei si

3. general (rtr.) Rus Iosif - fost sef al Aviatiei Militare,

pentru savarsirea infractiunilor contra umanitatii.

Care sunt acuzatiile

Conform sursei citate, pentru intocmirea rechizitoriului "au fost administrate, in principal, probe obtinute dupa data de 13.06.2016", data la care s-a confirmat redeschiderea urmaririi penale.

"Procurorii militari au obtinut prin ancheta desfasurata probe noi, iar in urma declasificarii documente esentiale, care au contribuit la cunoasterea imprejurarilor comiterii faptelor si la aflarea adevarului.

In urma cercetarilor si probatoriului administrat s-a constatat ca intreaga forta militara a Romaniei, Ministerul Apararii Nationale, Ministerul de Interne - Departamentul Securitatii Statului, precum si Garzile Patriotice, incepand cu data de 22.12.1989, orele 16:00, s-au pus la dispozitia Consiliului Frontului Salvarii Nationale si conducerii acestuia.

Din acelasi moment, grupul de decizie politico-militara al C.F.S.N. format din Ion Iliescu, Silviu Brucan, general locotenent Victor Atanasie Stanculescu, general maior (r) Nicolae Militaru (reactivat ulterior, inaintat in grad militar si numit ministru al apararii) si Gelu Voican Voiculescu a luat deciziile importante cu caracter politic si militar, urmarind accederea la puterea politica a unui grup preconstituit si legitimarea politica in fata poporului roman", se arata in comunicatul MP.

Procurorii mai sustin ca, din ancheta efectuata si in baza probelor obtinute, reiese ca "incepand cu seara zilei de 22.12.1989 ar fi fost lansata o ampla si complexa activitate de inducere in eroare (diversiuni si dezinformari), coordonata de unii componenti ai Consiliului Militar Superior (structura aflata in subordinea C.F.S.N.), acceptata si asumata de factorii decizionali ai C.F.S.N".

"Din Consiliul Militar Superior au facut parte general locotenent Atanasie Victor Stanculescu, general de armata Nicolae Militaru si sefi de directii militare. Pentru a evita tragerea la raspundere penala ca urmare a represiunii existente pana la 22 decembrie 1989, varfurile decizionale ale M.Ap.N. (persoanele care au indeplinit functia de ministru al apararii, sefii directiilor militare si seful aviatiei militare) ar fi declansat si coordonat inducerea in eroare, in virtutea unei intelegeri cu noua forta politica a tarii. Acest veritabil pact ar fi fost benefic ambelor parti, pentru factorii de decizie ai M.Ap.N. a insemnat impunitatea dorita, iar pentru factorii de decizie ai C.F.S.N. a insemnat garantarea preluarii puterii politice, mentinerea la putere, dar si legitimarea in fata poporului roman.

Cercetarile au vizat faptul ca prin instaurarea unei psihoze generalizate a terorismului ar fi fost create numeroase situatii de foc fratricid, trageri haotice, ordine militare contradictorii etc.

Din cercetari a rezultat ca psihoza terorista ar fi fost indusa cu intentie prin diversiuni si dezinformari si a provocat, dupa 22.12.1989, un numar de 862 de decese, 2.150 raniri, lipsirea grava de libertate a sute de persoane, vatamari psihice. Aceste consecinte tragice au fost mult mai grave decat cele ale represiunii exercitate in intervalul 17-22.12.1989 (orele 12:00).

Totodata, ancheta a stabilit ca aceste diversiuni si dezinformari ar fi creat conditiile condamnarii si executiei cuplului prezidential Ceausescu printr-un proces penal simulat", mai afirma procurorii.

Ion Iliescu si Gelu Voican Voiculescu sunt acuzati ca "ar fi dezinformat in mod direct prin aparitiile televizate si emiterea de comunicate de presa (contribuind astfel la instaurarea unei psihoze generalizate a terorismului), ar fi participat la dezinformarea si diversiunea exercitate pentru executarea cuplului Ceausescu si ar fi acceptat si asumat politic acte diversioniste comise de unele cadre cu functii de conducere din M.Ap.N., fara a interveni pentru stoparea lor.".

In ceea ce il priveste pe inculpatul Iosif Rus, acesta "in calitate de comandant al Aviatiei Militare, ar fi intervenit in noaptea de 22/23.12.1989, fara drept si in deplina cunostinta de cauza, asupra planului de aparare a Aeroportului International Otopeni si ar fi contribuit astfel la moartea a 48 de persoane (40 de militari si 8 civili), precum si la ranirea grava a altor 15 persoane".

"La 23.12.1989 a emis ordinul diversionist de schimbare a cocardelor tricolore ale elicopterelor apartinand Regimentului 61 Boteni, fapt ce ar fi dus la deschiderea focului fratricid, implicit la ranirea unor persoane. A emis si alte ordine militare, conduite care in afara rezultatelor concrete enuntate ar fi contribuit la agravarea psihozei teroriste", mai arata procurorii.

Consecinta adoptarii acestor conduite a fost "producerea unor rezultate multiple asupra unui numar mare de persoane", precum si generarea unei "stari de pericol".

Totodata, a fost dispusa clasarea cauzei fata de mai multe persoane, printre care Nicolae Ceausescu, Iulian Vlad, Vasile Milea, Cico Dumitrescu sau Silviu Brucan, care intre timp au decedat sau pentru care exista "autoritate de lucru judecat".

De asemenea, fostul premier Petre Roman si fostul sef din TVR Teodor Brates au scapat de acuzatii „deoarece in urma cercetarilor efectuate s-a stabilit ca nu exista in sarcina acestora probe concludente cu privire la savarsirea infractiunilor contra umanitatii, prev. de art. 439 din C.p.".

MP mai precizeaza in comunicat ca rechizitoriul intocmit de Sectia Parchetelor Militare are 12 volume si 3.280 de file, el urmand sa fie inaintat in cursul zilei de luni Inaltei Curti de Casatie si Justitie - instanta competenta sa judece cauza in fond, "insotit de trei copii certificate si de dosarul cauzei (3.330 de volume, dintre care 2030 de volume au fost administrate dupa data de 13.06.2016) ".

Primul termen de judecată a fost stabilit de Înalta Curte de Casație și Justiție pe 29 noiembrie 29 noiembrie, când au fost chemate la audieri 5.000 de persoane din care s-au prezentat mai puțin de 1.000.

Opinii

RECOMANDAREA EDITORILOR

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: redactia@revista22.ro

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2021 Revista 22