La cererea liberalilor, APCE sesizează Comisia de la Veneția pentru Codurile penale

Dora Vulcan | 29.06.2018

Președintele PNL Ludovic Orban a anunțat joi că Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei (APCE), la solicitarea PNL, a sesizat Comisia de la Veneția pe tema modificărilor aduse de PSD, ALDE și UDMR la Codurile penale.

Pe aceeași temă

 

 

 

 

”Comisia de monitorizare a APCE a aprobat solicitarea PNL și a decis sesizare Comisiei de la Veneția privitor la toate modificările care sunt aduse Codului penal și Codului de procedură penală (…) Solicităm Curții Constituționale să amâne pronunțarea pe Codul de procedură penală până când Comisia de la Veneția va emite un punct de vedere”, a declarat Ludovic Orban la Parlament, citat de G4Meda.ro. 

 

PNL a mai reușit, tot prin APCE, sesizarea Comisiei de la Veneția pentru emiterea unei opinii referitoare la modificările aduse legilor Justiției. La fel a procedat și președintele Klaus Iohannis. Asta după ce atât Guvernul, cât și Parlamentul sau Curtea Constituțională au refuzat să efectueze acest demers.

 

Într-un interviu acordat pentru Europa liberă, șeful comisiei de la Veneția a spus că "Este neobisnuit ca un presedinte sa solicite opinia Comisiei Venetia. De obicei guvernul, Parlamentul, APCE sau secretarul general al Consiliului Europei sunt institutiile care solicita acest lucru".

 

 

 

Context

 

SUA și 11 țări partenere: nu slăbiți statul de drept cu modificările la Codurile penale 

 

Ambasada SUA a publicat jo o declarație comună a Belgiei, Canadei, Danemarcei, Elveţiei, Finlandei, Franţei, Germaniei, Luxemburgului, Olandei, Norvegiei, Suediei şi Statelor Unite ale Americii prin care se face apel la „evitarea schimbărilor ce ar slăbi statul de drept”.

 

Mesaj și imagine de o simbolistică fără drept de apel, cu principiile statului de drept, ale independenței justiției, anticorupție și ale cooperării internaționale văzute ca un consorțiu uriaș care protejează o țară mică dar vie, colorată, într-o mare de cenușiu, în coasta fostului imperiu sovietic - postate pe pagina Ambasadei SUA la București, în numele SUA și al celor 11 aliați internaționali ai României, state și nu ambasade.

 

 

Mesajul integral postat pe pagina Ambasadei SUA la București sub titlul

 

 

” Importante ţări partenere fac apel la România să ia în considerare potenţialul impact negativ al amendamentelor la legislaţia penală”

 

 

 << Primiţi declaraţia de mai jos în numele Belgiei, Canadei, Danemarcei, Elveţiei, Finlandei, Franţei, Germaniei, Luxemburgului, Olandei, Norvegiei, Suediei şi Statelor Unite ale Americii:

 

 Noi, partenerii şi aliaţii internaţionali ai României, facem apel la toate părţile implicate în modificarea Codului Penal şi a Codului de procedură penală să evite schimbările care ar slăbi statul de drept sau capacitatea României de a lupta împotriva infracţionalităţii şi corupţiei.

 

România a demonstrat un progres considerabil în combaterea corupţiei şi construirea unui stat de drept eficient.

 

Îi încurajăm pe români să continue pe această cale.

 

Partenerii UE evocă de asemenea concluziile Consiliului European privind Mecanismul de Cooperare şi Verificare, din 12 decembrie 2017, care solicitau României să îşi concentreze eforturile asupra consolidării progreselor obţinutesă evite orice pași înapoi şi să apere independenţa judecătorilor şi procurorilor.

 

Urmărim cu atenţie schimbările la codurile penal şi de procedură penală şi ne menţinem îngrijorarea că mai multe dintre ele pot împiedica cooperarea internaţională în domeniul aplicării legii şi pot afecta negativ lupta împotriva infracţiunilor violente, a infracţionalităţii organizate transfrontaliere, a infracţiunilor financiare şi a traficului de droguri şi de fiinţe umane.

 

Încurajăm toate părţile implicate să reexamineze răspunsul experţilor juridici români precum Consiliul Superior al Magistraturii şi să solicite sprijinul experţilor juridici internaţionali cum sunt Grupul Statelor împotriva Corupţiei şi Comisia de la Veneţia.>>

 

(sublinierile aparțin redacției)

 

 

Background

 

Wess Mitchell, la București: Progresul anticorupție, impresionant. Dacă nu continuați, deveniți vulnerabili

 

Lupta anticorupţie este "un maraton, nu un sprint", iar România se află într-un "moment foarte important" în interiorul acestui maraton, a declarat, luni, adjunctul secretarului de stat al SUA pentru Europa şi Eurasia, Wess Mitchell, după ce a susţinut un discurs la Facultatea de Drept din Bucureşti.

 

 

Wess Mitchell, asistentul secretarului de stat al SUA pentru Europa și Eurasia, aflat în vizită la București, s-a referit pe 18 iunie a.c. la progresele impresionate obținute în lupta împotriva corupției și a avertizat că, fără continuarea ei, România ar putea deveni vulnerabilă în fața unor puteri ostile care ar putea să submineze statul din interior. Mitchell a nominalizat aceste puteri ostile: Rusia și China, prima fragmentându-l, cea de a doua suplinindu-l, ținta lor fiind chiar construcția politică, economică și socială care alcătuiește România. Mesajul său a fost preluat și pe pagina de Twitter a Ambasadei SUA la București. 

 

 

 

 

 

 

Referitor la revocarea șefei DNA, Mitchell a spus: "Cred că este o chestiune care trebuie rezolvată de cetăţenii României şi liderii lor prin mecanismele constituţionale pe care le aveţi". El a adăugat că Departamentul de Stat urmăreşte situaţia "îndeaproape". "Lupta anticorupţie este un maraton, nu un sprint. Cred că sunteţi într-un moment foarte important în interiorul acestui maraton şi am încredere în instituţiile din România şi în liderii români că vor face ceea ce este corect", a punctat Mitchell, citat de Agerpres. 

 

Oficialul american a vorbit despre progresul făcut de România în domeniul anticorupţiei şi despre susţinerea acordată de SUA în domeniu.

 

"Progresul României, în ultimii ani, în lupta anticorupţie este semnificativ. SUA susţin instituţiile române anticorupţie şi lupta dumneavoastră anticorupţie în general. Cred că preşedintele Trump s-a exprimat foarte clar anul trecut, când a spus, în Grădina cu Trandafiri, că mereu vom susţine România în lupta anticorupţie",a afirmat el.

 

Mitchell a punctat că, spre deosebire de 1989, când era una dintre cele mai sărace ţări din Europa, astăzi, România este membră a NATO şi UE, iar economia ţării este una dintre cele mai dinamice de pe continent. Diplomatul a precizat că acestui progres i se alătură şi cel privind lupta anticorupţie.

 

”Statele Unite sunt cu voi şi vor continua să fie de-a lungul fiecărui pas. (...) Nu sunteţi singuri în această luptă. Fiecare ţară din lume trebuie să lupte împotriva corupţiei. Ştiţi din vremea comunismului ce forţă vicleană poate fi corupţia, iar lupta împotriva ei necesită legi eficiente şi curaj. Instituţiile voastre anticorupţie sunt mărturie a faptului că românii sunt curajoşi în apărarea libertăţilor pe care le-au vrut în 1989. Aşa cum spune Constituţia voastră: Nimeni nu este mai presus de lege. Asta este esenţa a ceea ce înseamnă să fii vestic”, a declarat oficialul, citat de news.ro.

 

Întrebat despre amendamentele aduse Legilor justiţiei, Mitchell a precizat că „SUA susţin lupta anticorupţie şi asta ar trebui să îi încurajeze pe români”.

 

Wess Mitchell a subliniat că "nu este momentul" ca standardele stabilite în urma acestor eforturi să se "degradeze".

 

"Nu mă voi implica în chestiunile de politică internă, în declaraţii pe această temă. Voi spune că instituţiile judiciare şi anticorupţie din România sunt importante, nu în ultimul rând, pentru exemplul pe care l-au dat în regiune, pentru România, ca democraţie puternică. Cred că acum nu este momentul să vedem cum se degradează acele standarde, cred că România a făcut progrese extraordinare şi i-aş îndemna pe liderii României să pună legea înaintea politicii şi să nu aducă politica în domeniul legii", a afirmat Mitchell.

 

Potrivit oficialului american, evoluţiile în acest domeniu sunt urmărite "cu foarte mare atenţie". "Nu intrăm în detaliu în ceea ce priveşte schimbul de replici politice, dar cred că este clar ca lumina zilei şi vom continua să transmitem acest mesaj, de la preşedinte în jos, că SUA susţin instituţiile anticorupţie în România ca stâlp al democraţiei dumneavoastră şi vom continua să monitorizăm situaţia îndeaproape", a punctat Wess Mitchell., citat de Agerpres. 

 

Date fiind atât poziţia geografică, cât şi abundenţa resurselor sale, România este o componentă crucială a securităţii energetice a Europei, a subliniat el. 

 

 

 

Șeful Comisiei Veneția: Cei de la putere schimbă legile nemulțumiți de deciziile justiției 

 

 

”Cei care sunt la putere vor sa schimbe legile pentru ca nu sunt satisfacuti de deciziile justitiei. O mentalitate din trecut. Să sperăm că această mentalitate se va schimba. Europa are nevoie de acest lucru”, spune președintele Comisiei Veneția, Gianni Buquicchio.

 

"Urmarim situatia din Romania de cateva luni deja. De la declansarea crizei nu am primit nicio solicitare de la autoritatile romane sau de la APCE de a analiza situatia. Abia in aprilie pesedintele Iohannis ne-a solicitat sa pregatim o opinie.

 

Lucram acum la acest document. Saptamana trecuta, in cadrul sesiunii de la Venetia, am avut un schimb de opinii cu membrii parlamentului de la Bucuresti: spre exemplu domnul Iordache, presedintele comisiei juridice din cadrul Camerei Deputatilor. 

 

Avand in vedere urgenta situatiei, lucram deja la o opinie preliminara, care va fi gata la finalul lunii iulie, va fi trimisa la Bucuresti si speram ca va fi luata in considerare. Opinia se va referi la statutul judecatorilor si organizarea justitiei precum și la Consiliul Superior al Magistraturii. Codurile penale nu fac obiectul acestei analize căci nimeni nu ne-a solicitat încă să o facem", a declarat  Gianni Buquicchio, presedintele Comisiei de la Venetia intr-un interviu pentru Radio Europa Libera.

 

Intrebat dacă, în aceste condiții președintele Iohannis ar trebui să facă o solicitare similară și pentru Codurile penale, Buquicchio a spus: "Este neobisnuit ca un presedinte sa solicite opinia Comisiei Venetia. De obicei guvernul, Parlamentul, APCE sau secretarul general al Consiliului Europei sunt institutiile care solicita acest lucru".

 

 

Șeful Comisiei Veneția a explicat și de ce independența Justiției este strâns legată de dezvoltarea economică: 

 

"Independenta justitiei este o prioritate pentru Comisia Venetia de multa vreme. Iar asta, atat in interesul cetatenilor unei tari sau alta, pentru ca acestia au dreptul la o judecata dreapta, dar si din ratiuni economice, caci o tara unde justitia nu este independenta este instabila si investitorii se feresc sa investeasca acolo.

 

 

Buquicchio a mai remarcat că, înainte de aderare, a lucrat foarte mult cu țări precum România pentru implementarea măsurilor de independență a Justiției, dar după aderarea la UE aceste țări, inclusiv România pare că nu le mai pasă la fel de mult de recomandările Comisiei: 

 

”Inainte de aderare, am lucrat foarte mult cu tari ca Romania pentru a implementa masuri de intarire a independentei justitiei.

Acum, ca sunt in UE, pare ca nu le mai pasa atat de mult. Eu cred insa ca sunt si alte motive. Daca ne uitam la Ucraina, Serbia, Macedonia, de exemplu, vedem ca in dorinta de aderare la UE coopereaza foarte bine cu noi. Comisia Europeana si Parlamentul European coopereaza cu noi in procesul de aderare al acestor tari", a spus presedintele Comisiei de la Venetia.

 

 

Intrebat cum își explică această avalanșă de atacuri la adresa Justiției mai ales în țările din Estul Europei, Buquicchio a spus că Sunt interese politice. Cred ca este și o chestiune de mentalitate. Sunt alegeri și câștigătorii vor sa ia totul. Deci, în aceste țări nu există încă o mentalitate democratică, această idee a alternanței la putere - azi sunt eu, mâine ești tu și ar trebui să facem totul pentru binele oamenilor și societății. Cei care sunt la putere vor să schimbe legile pentru că nu sunt satisfăcuți de deciziile justiției. O mentalitate din trecut. Să sperăm că această mentalitate se va schimba. Europa are nevoie de acest lucru. UE are multe provocari de la migratie la justitie si la lipsa de solidaritate. Trebuie sa stam impreuna si sa nu distrugem ce am construit în ultimii 60 de ani".

 

 

 

 

 

Background

 

Iohannis trimite tot pachetul cu legile Justiției la CCR și sesizează Comisia de la Veneția

 

Președintele Klaus Iohannis a anunțat miercuri că a decis să trimită întregul pachet al legilor Justiției la Curtea Constituțională și să sesizeze și Comisia de la Veneția.

 

 

Discursul integral al președintelui Iohannis

 

”Astăzi, despre legile justiției, dar haideți să ne amintim un pic cum am ajuns până aici.

În toamna lui 2016, a fost campanie electorală pentru parlamentare și PSD a îmbrobodit poporul cu un program numai lapte și miere.

Și au câștigat alegerile și au ajuns la guvernare. Dar a urmat cu totul și cu totul altceva. A început asaltul asupra justiției din partea PSD.

Atunci, probabil vă amintiți, la începutul anului 2017, au venit cu acea infamă Ordonanță de urgență a Guvernului 13. Acea Ordonanță am reușit să o oprim împreună. Sute de mii de bună credință au protestat atunci în stradă pentru acest lucru.

Asaltul s-a mutat în Parlament, iar rezultatul demersului parlamentar de modificare a legilor justiției a ajuns acum și în faza în care se cere promulgarea acestor legi.

Procedura originală, ca să nu mă exprim altfel, graba lipsită de orice justificare și modul autoritar în care s-au desfășurat dezbaterile parlamentare au determinat, în final, foarte multă neîncredere.

Reforma justiției, cum este clamată de PSD, este în continuare contestată de asociațiile profesionale ale magistraților și trezește mari îngrijorări ale partenerilor externi.

Nu putem să asistăm pasiv la o rescriere din mers a Constituției.

Într-o democrație autentică, separația puterilor în stat înseamnă colaborare constructivă pentru realizarea interesului public, respect reciproc între instituții, dar, mai ales, echilibrul și controlul reciproc dintre acestea. Legile justiției au rol esențial în punerea în aplicare a acestor principii.

Întregul pachet legislativ a fost adoptat de Parlament, atenție, într-o săptămână, și apoi, natural, au fost necesare mai bine de patru luni și trei decizii al Curții Constituționale pentru a corecta unele prevederi.

Toate acestea dovedesc faptul că rezultatul deliberărilor parlamentare ar fi avut de câștigat dacă textele ar fi fost mai bine fundamentate și pe larg dezbătute.

Mă voi referi, așadar, în continuare la cele trei legi – este vorba de Legea nr. 303/2004 referitoare la statutul magistraților, Legea nr. 304/2004 referitoare organizarea judecătorească și Legea nr. 317/2004 referitoare la organizarea și funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii -, chiar dacă ele vor ajunge pe rând la promulgare.

Constat, chiar de la început, că ele nu sunt deplin adecvate nici cadrului constituțional intern, și nici standardelor europene în materie.

Unele dispoziții ale Legii de modificare a Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor au fost declarate neconstituționale în două rânduri.

Cu toate acestea, chestiuni referitoare la integritatea ori răspunderea magistraților contravin în continuare Constituției, iar statutul procurorului este mult fragilizat.

Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară a venit deja la promulgare și am constatat că, în forma la care a ajuns, după ce a fost o dată reexaminată de Parlament, încă mai ridică probleme.

Noile reguli privind admiterea în magistratură pot avea consecințe importante asupra funcționării instanțelor cu riscul de a bloca actul de justiție. Apoi, sunt create noi structuri, menite nu să eficientizeze justiția, ci să timoreze magistrații.

În paralel, sunt eliminate garanții ale independenței organizatorice a justiției, prin creșterea rolului Ministrului Justiției în detrimentul CSM.

Nici Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii nu are o redactare mai fericită, căci ea instituie o segregare a garantului independenței justiției prin transferul masiv de atribuții de la plenul CSM la secții, probabil după dictonul divide et impera.

În mod evident, în forma în care se prezintă acum, pachetul legislativ de modificare a legilor justiției nu corespunde nici exigențelor unui stat de drept și democratic, așa cum Constituția României proclamă emblematic în articolul 1, și nici așteptărilor românilor, care își doresc o justiție independentă, bazată pe lege și neinfluențabilă.

Am decis, ca atare, să trimit întregul pachet legislativ înapoi la Curtea Constituțională și, în paralel, să sesizez Comisia de la Veneția.

De aceea, fac un apel către Curtea Constituțională de a nu se grăbi și a conlucra cu organismul european care contribuie de aproape 30 de ani la dezvoltarea unui patrimoniu constituțional comun în Europa și care sprijină statele care doresc să pună structurile juridice și instituționale în acord cu standardele și bunele practici internaționale în materie de democrație, preeminență a dreptului și a protecției drepturilor omului, inclusiv prin acordarea unui sprijin constituțional de urgență.

Sunt convins că judecătorii Curții Constituționale își respectă statutul de garanți ai supremației Legii fundamentale și de apărători ai democrației prin drept, astfel încât vor avea toată deschiderea pentru un demers care își propune să asigure respectarea în România a principiilor și valorilor democrației europene.

După ce Curtea se va exprima asupra acestor chestiuni, voi face o nouă analiză a legilor și voi decide atunci dacă se impune o reexaminare.

(sublinierile aparțin redacției)

 

Doua zile mai tarziu, Comisia de la Venetia a anuntat ca a inregistrat solicitarea adresata de presedintele Klaus Iohannis prin care seful statului cere un punct de vedere forului european pe marginea pachetului Legilor Justitiei adoptate de Parlamentul Romaniei.

 

"Comisia de la Venetia a inregistrat dosarul cu privire la modificarea Legilor Justitiei din Romania, cu nr 924/2018 - Romania - Draft Legislation on the Judiciary, si a anuntat primirea solicitarilor din partea APCE si a presedintelui Iohannis", se arata intr-un mesaj al Comisiei, citat de ziare.com. 

 

Vineri, consilierul de stat in cadrul Departamentului de Reforma Institutionala si Constitutionala de la Cotroceni Bogdan Dima si vicepresedintele Camerei Deputatilor Florin Iordache au avut o discutie cu membrii Comisiei de la Venetia, privind modificarile care s-au facut la Legile Justitiei.

 

 

Opinii

RECOMANDAREA EDITORILOR

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: [email protected]

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2019 Revista 22