Pe aceeași temă
O spune, pentru HotNews.ro, cel care a condus, în ultimul un an și 9 luni, domeniul sănătății din România, Sorina Pintea.
"Măcar nu mai există minciuna că putem să îi rezolvăm. Nu va mai fi minciuna atât de îngrozitoare ca atunci", o completează Mihai Grecea, supraviețuitor al incendiului. România are, anual, cei mai numeroși mari arși din Europa - între 600 și 800 de cazuri.
În ultimii 4 ani, s-au făcut doar pași mici și lenți înainte:
"Din punctul de vedere al pacientului, este greu de spus dacă resimte o schimbare în bine sau nu în acest moment, dar pentru cei care au urmărit evoluția lucrurilor în domeniu văd că există pași înainte, mai lenți și mai mici decât ne-am fi dorit, dar există niște progrese", explică, pentru HotNews.ro, mediculElena Copaciu, fost șef al Secției de Anestezie-Terapie Intensivă de la Spitalul Universitar din București și fost consilier onorific al lui Vlad Voiculescu, în mandatul acestuia de ministru al Sănătății.
Ce s-a schimbat și ce nu s-a schimbat în cei 4 ani de la Colectiv:
Cei mai mulți mari arși din Europa. România are, anual, între 600 și 800 de pacienți mari arși. Cazul Colectiv a fost doar vârful iceberg-ului și a atras atenția tuturor asupra lipsei condițiilor pentru tratarea acestor pacieți, fiind primul accident colectiv cu mari arși din țara noastră. Problema există însă dintotdeauna, iar rezolvarea ei întârzie. Ministrul interimar al Sănătății, Sorina Pintea, declară, pentru HotNews.ro, că România înregistrează lunar 70-75 de pacienți mari arși, cei mai mulți din Europa. O parte dintre ei sunt tratați în țară, o parte sunt transferați în străinătate.
Improvizații și lipsă de educație. "Suntem o țară subdezvoltată, suntem o țară în care funcționează din plin cazanele de țuică, suntem o țară în care se ard miriști, suntem o țară unde în zona rurală oamenii se încălzesc foarte mult cu lemne, dau foc cu benzină la sobă și alte prostii. Sunt multe accidente, plus accidentele auto, se circulă mult pe GPL. Nu poți arde în România doar dacă te duci într-un club cu muzică mai dură, mai rock, că te bate Dumnezeu, cum s-a spus la momentul respectiv. Să nu uităm câte explozii de gaze sunt în țară, improvizații la aragaze, este multă inconștiență, lipsă de educație, curaj nebun, nu îmi dau seama", subliniază Mihai Grecea, supraviețuitor al incendiului din clubul Colectiv.
Niciun centru pentru marii arși. Pacienții mari arși ar avea nevoie, pentru a fi tratați în condiții de maximă siguranță în România, de centre pentru mari arși. Centrele pentru mari arși sunt singurele structuri în care pacienții cu arsuri foarte grave, pentru cei de la Colectiv, pot fi tratați în condiții de maximă siguranță. România nu are deocamdată niciunul. Ar urma, în schimb, să se construiască, cu finanțare de la Banca Mondială, 4 centre pentru mari arși - două în București, unul la Timișoara și unul la Iași - despre care se vorbește încă din anul 2014. Cele 4 centre există în acest moment doar pe hârtie și nimeni nu știe când vor fi construite.
Trei unități funcționale pentru arși. Două dintre ele, cu câte 5 paturi fiecare, au fost inaugurate luna aceasta la Timișoara și Iași. Unitățile funcționale pentru arși au condiții inferioare centrelor pentru mari arși, dar sunt un pas înainte față de ce avea România la momentul Colectiv. De asemenea, în Secția de Chirurgie Plastică și Recunostructivă a Spitalului Județean din Brașov, șeful secției, medicul Dan Grigorescu, a reușit să amenajeze, cu bani dintr-o sponsorizare, un sector pentru arși grav, cu două saloane și două paturi performante pentru acești pacienți. Practic, Unitatea funcțională pentru arși de la Brașov, dotată printr-o sponsorizare și inaugurată la începutul acestui an, a fost prima de acest fel din România.
Capitala României, fără condiții pentru arși. România mai are, teoretic, paturi performante pentru pacienții arși la Spitalul Floreasca (6 paturi) și la Spitalul de Arși din București (5 paturi). Despre Spitalul de Arși, atât supraviețuitorii incendiului din Colectiv, cât și medicii consultați de HotNews.ro, spun însă că nu îndeplinește nici pe departe standardele necesare pentru îngrijirea pacienților arși grav. Situația nu este strălucită nici la Spitalul Floreasca.
Mecanism oficial de transfer al marilor arși în afara țării. La 4 ani de la Colectiv, suntem pentru prima dată foarte aproape de a avea un Mecanism oficial de transfer al marilor arși la tratament în afara țării, care prevede criterii exacte și transparente de selecție a pacienților care au nevoie de transfer și pașii care trebuie urmați. Mecanismul a fost elaborat în ultimul an la Ministerul Sănătății de un grup de lucru din care au făcut parte supraviețuitori ai incendiului din Colectiv și a fost o inițiativă a acestora. Mecanismul a fost aprobat de Sorina Pintea, dar așteaptă în acest moment și aprobarea Departamentului pentru Situații de Urgență. "Nu e normal ca un ministru să plângă la presă că nu a putut să trimită un pacient la timp și să meargă la primul ministru cu lacrimi în ochi să se roage ca să obțină niște bani... Într-o țară civilizată nu se întâmplă așa ceva", spune Mihai Grecea, supraviețuitor al incendiului și unul dintre inițiatorii mecanismului.
Recuperarea marilor arși, în aer. Pacienții mari arși nu pot face, în acest moment, recuperare în România, din cauză că nu există centre speciale de recuperare pentru ei. În plus, statul român nici nu decontează recuperarea pacienților mari arși în străinătate, cu excepția răniților din Colectiv, care beneficiază de o Ordonanță de Urgență în acest sens, valabilă până la finalul anului 2020. Supraviețuitorii incendiului din clubul Colectiv intenționează să militeze în continuare pentru ca Ministerul Sănătății să construiască centre de recuperare a pacienților cu arsuri, iar până atunci, să deconteze recuperarea în afara țării pentru pacienții care au nevoie.
România nu are nicio bancă de piele. Singura bancă de piele din țara noastră s-a închis acum un an și jumătate. Ca și în cazul centrelor pentru mari arși, în anul 2014 s-au făcut planuri pentru înființarea a 4 bănci de piele, care au rămas pe hârtie. Băncile de piele sunt necesare pentru depozitarea de piele cu care sunt grefați pacienții cu arsuri, de preferat în primele 24 de ore de la accident/incendiu.
Poate cel mai important, incendiul de acum 4 ani a schimbat, însă, mentalități: "După 4 ani ar fi trebuit să avem mult mai mult. În continuare, dacă, Doamne ferește, am avea un nou episod Colectiv, nu am putea trata toți pacienții în România, asta este clar, dar nicio țară din lume nu ar putea. Am evoluat, am recunoaște că nu putem." - Sorina Pintea, ministrul Sănătății.
"Dar dacă e un accident colectiv cu arși, măcar nu mai există minciuna că putem să îi rezolvăm. Trebuie trimiși afară, toată lumea știe asta și sistemul va funcționa ca atare. Unii vor fi ținuți aici, cei care sunt cazuri mai simple, dar restul vor fi trimiși afară. Nu va mai fi minciuna atât de îngrozitoare ca atunci. Dar e multă paradă de false realizări. Ne place să ne punem insigne că am rezolvat problema arșilor, dar nu am rezolvat-o, inaugurăm lucruri care nu sunt la nivelul la care ar trebui să fie." - Mihai Grecea, supraviețuitor al incendiului din Colectiv.
Criminalist: Telefoanele sunau întruna
"M-a impresionat nu atât numărul mare de victime, cât tinereţea lor". Este mărturia poliţistului care a condus echipa de criminalişti care s-a ocupat de cercetarea incendiului în clubul Colectiv. Au trecut patru ani, dar unele imagini nu se şterg niciodată din minte. Comisarul şef Florian Eniţă de la Serviciul Omoruri a vorbit în exclusivitate pentru Digi24 despre Colectiv, cea mai grea anchetă făcută vreodată.
Florian Eniță, comisar şef Serviciul Omoruri: „Toată presa a început să transmită imagini din curtea Fabricii Pionierul. Foarte multe persoane rănite... Spre 150 de persoane rănite...
Au început să vină informaţii că au decedat persoane, unu, doi, trei... Atunci ne-am dat seama că nu este cazul să mai stăm acasă și e bine să venim la serviciu. În momentul în care am ajuns era un vacarm aici, foarte multe mașini de de salvare, ambulanțe, pompieri.. Toți alergau de colo colo.
Clubul eram plin de fum, un fum foarte greu, nu se putea respira, pompierii au intrat cu măști de oxigen că nu se putea altfel. Am așteptat și au scos toate cadavrele din club și le-au dus undeva într-o hală din apropiere, unde au fost examinate.
26 de cadavre! Au fost așezate de-o parte și de cealaltă a halei respective, acolo s-a făcut examinarea externă, este obligatorie.
Știți cum e... La un moment dat capeți experiență, în orice meserie, și ai impresia că nu te mai poate impresiona ceva, dar nu e așa. M-a impresionat foarte tare că erau foarte tineri, foarte, foarte mulți tineri. Unii erau studenți, alții absolvenți de studii superioare... M-a impresionat nu atât numărul mare de victime, cât tinerețea lor.
Având în vedere că nu se putea intra în club, pentru că era mult fum și nu se putea aerisi, am început să facem cercetarea exterioară, a aleilor din fața clubulu, alei care erau pline de rucsaci, încălțăminte, fel și fel de obiecte persoanele, telefoane mobile.. și, credeți-mă, la un moment dat a plecat toată lumea și am rămas doar noi să facem cercetarea. Noapte. S-a făcut o liniște deplină și mai tresăream, din când în când, când sunau telefoanele mobile.. Ne era foarte greu că nu puteam să vorbim, nu știam ce să spunem, nu știam cui aparține acel telefon. Sunau diferite persoane, George, Alina, mama, tata.. Apeluri foarte - foarte multe, sunau telefoanele încontinuu.
***
În seara de 30 octombrie 2015, peste 60 de persoane şi-au pierdut viaţa în tragicul eveniment petrecut la clubul Colectiv din Bucureşti, situat în str. Tăbăcarilor nr. 7, sectorul 4, unde trupa Goodbye to Gravity susţinea un concert de lansare a unui nou album. Incendiul izbucnit în timpul concertului s-a extins rapid, soldându-se cu numeroase persoane decedate şi rănite, arată o documentare Agerpres.
Tragedia din Colectiv a dezvăluit și incapacitatea sistemului medical de a gestiona asemenea evenimente, mulți dintre răniți murind din cauza infecțiilor din spitale.
În iulie 2017, un supravieţuitor al incendiului din clubul bucureştean Colectiv a murit, iar Eugen Iancu, preşedintele Asociaţiei Colectiv GTG 3010 a spus că este cea de-a 65-a victimă a incendiului din Colectiv.
Ministerul Afacerilor Interne anunţa, în cursul nopţii de 30 spre 31 octombrie 2015, că 27 de persoane au murit şi 162 de persoane au fost spitalizate, în urma incendiului de la clubul Colectiv. Răniţii au fost transportaţi la spitalele Floreasca, de Arşi, Elias, Militar, ”Sf. Pantelimon”, Judeţean Ilfov, ”Sf. Ioan”, ”Bagdasar-Arseni”, Municipal, Colţea, ”Marie Curie” şi „Grigore Alexandrescu”.
Dintre persoanele rănite, 34 au fost transferate ulterior la clinici medicale din Austria, Belgia, Olanda, Germania, Marea Britanie, Norvegia, Israel şi Elveţia.
În următoarele două luni, numărul persoanelor decedate a ajuns la 63, iar în 14 martie 2016 numărul persoanelor decedate a ajuns la 64. Între victimele care şi-au pierdut viaţa în urma incendiului s-au aflat şi membri ai trupei Goodbye to Gravity: basistul Alex Pascu, bateristul Bogdan Lavinius Enache, chitariştii Vlad Ţelea şi Mihai Alexandru.
Ca urmare a tragediei de la Colectiv, la 3 noiembrie 2015, câteva mii de manifestanţi în Bucureşti şi alte câteva sute în ţară au cerut demisia premierului Victor Ponta, a vicepremierului Gabriel Oprea şi a primarului sectorului 4, Cristian Popescu-Piedone.
Guvernul Ponta a demisionat la 4 noiembrie 2015, premierul Victor Ponta declarând că are obligaţia „să constate supărarea legitimă din cadrul societăţii”. „Nu cred că este corect să las responsabilitatea celor care au fost în teren. Sunt gata să fac eu acest gest şi-mi depun mandatul de prim-ministru (…). Sper ca depunerea mandatului meu şi al Guvernului să satisfacă aşteptările celor care au protestat”, a precizat premierul Victor Ponta. Tot la 4 noiembrie 2015 şi-a anunţat demisia şi primarul sectorului 4, Cristian Popescu Piedone, exprimându-şi speranţa că vidul legislativ şi carenţele administrative vor trage un semnal de alarmă pentru viitor.
A fost declanşată o anchetă în urma căreia cei trei patroni de la clubul Colectiv, Alin George Anastasescu, Paul Gancea şi Costin Mincu, au fost trimişi în judecată, la 28 aprilie 2016, fiind acuzaţi de săvârşirea infracţiunilor de ucidere din culpă, vătămare corporală şi neluarea măsurilor legale de securitate şi sănătate în muncă. În acelaşi dosar au fost trimişi în judecată Daniela Niţă, patroana firmei de artificii SC Golden Ideas Fireworks Artists SRL, Cristian Niţă (director) şi Viorel Zaharia (pirotehnist). Au mai fost deferite justiţiei persoanele juridice SC Colectiv Club SRL şi SC Golden Ideas Fireworks Artists SRL.
În rechizitoriul care a însoţit dosarul de trimitere în judecată a patronilor, procurorii arată că patronii clubului Colectiv „au încurajat şi permis accesul unui număr de persoane mult peste limita admisă a clubului, în condiţiile în care spaţiul nu era prevăzut cu mai multe căi de evacuare în caz de urgenţă, precum şi desfăşurarea unui spectacol pirotehnic (foc de artificii) în incinta acoperită a clubului”.
Daniela Niţă, patroana firmei de artificii, a fost acuzată că, în calitate de administrator al SC Golden Ideas Fireworks Artists SRL, a procurat de la societatea Enigma Firework Limited din Bulgaria produse pirotehnice „fântână de scenă”, neînsoţite de fişe tehnice, care, în conformitate cu instrucţiunile de utilizare redate în limba bulgară pe eticheta fiecărui produs, dar netraduse, trebuie utilizate numai în spaţiu deschis şi amplasate în poziţie verticală, pe un suport stabil şi plat şi, în aceste condiţii, fără efectuarea vreunui minim instructaj privind modul de folosire al produselor pirotehnice şi fără un instructaj privind noul loc de muncă (incinta clubului Colectiv), se mai arăta în rechizitoriu.
Fostul primar al sectorului 4 Cristian Popescu-Piedone a fost trimis în judecată, la 5 mai 2016, fiind acuzat de săvârşirea a două infracţiuni de abuz în serviciu dacă funcţionarul a obţinut pentru altul un folos necuvenit, provocând vătămarea intereselor legitime ale unor persoane fizice şi ale sectorului 4 al municipiului Bucureşti. Au mai fost deferite justiţiei alte trei persoane din cadrul Primăriei sectorului 4: Aurelia Iofciu, şef al Serviciului autorizări comerciale, Larisa Luminiţa Ganea, consilier superior, şi Ramona Sandra Moţoc, referent superior, ambele în cadrul aceluiaşi serviciu.
